29 decembrie: Ziua în care s-a născut Regina Elisabeta a României
0Ziua de 29 decembrie a rămas în istorie drept cea în care s-a născut Regina Elisabeta a României, în 1843. Tot în această zi, în anul 1919, Parlamentul român a ratificat Unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei cu România.
1843: S-a născut Elisabeta de Wied prima regină a României
Principesa de Wied s-a născut pe 29 decembrie 1843 în Neuwied, Germania. Fiica lui Hermann, prinţ de Wied, s-a căsătorit în 1869 cu Karl von Hohenzollern- Carol I al României, devenind astfel prima reginã a României.
Poet, scriitor, eseist, patroană a artelor şi ambasadoare a valorilor tradiţionale româneşti, Elisabeta a fost regina-poetă care şi-a spus Carmen Sylva. Pentru sprijinul acordat soldaţilor români în Primul Război Mondial, poporul a numit-o Regina Răniţilor. Cea mai mare durere a reginei Elisabeta a fost pierderea unicului copil la vârsta de 4 ani.
Regina Elisabeta a închis ochii pe 18 februarie 1916. A fost înmormântată la Curtea de Argeş, alături de soţul ei, regele Carol. Între mormintele celor doi, la dispoziţia Reginei Maria, au fost depuse osemintele prinţesei Maria, fetiţa pierdută a Elisabetei
1870: S-a născut scriitorul Ioan A. Bassarabescu
Ioan A. Bassarabescu (născut pe 17/29 decembrie 1870, la Giurgiu – decedat pe 27 martie 1952, la București) a fost un scriitor român și membru corespondent al Academiei Române.
Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, Ioan Bassarabescu a predat la Ploieşti ca profesor de geografie şi limba franceză.
La propunerea lui Duiliu Zamfirescu şi sprijinul lui Titu Maiorescu, Ioan Bassarabescu a devenit în 1909 membru corespondent al Academiei Române, iar din 1935 membru plin al acestei instituţii.
Inspector Şcolar şi inspector general al învăţământului primar, Ion Bassarabescu a fost numit în 1918 prefectul judeţului Prahova şi senator în guvernul Marghiloman. Între 1926-1927, Bassarabescu a fost senator şi în guvernul condus de generalul Averescu.
1892: Căsătoria dintre Prințul Ferdinand și prințesa Maria
La 29 decembrie 1892, la Sigmaringen Germania, s-a oficiat căsătoria dintre principele Ferdinand (viitor rege al României) și prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha (a doua regină a României).
Regele Ferdinand (1865, Sigmaringen – 1927, Sinaia) a fost al doilea rege al României, domnia sa, între 1914 şi 1927, fiind marcată de două evenimente majore din istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea unire de la 1918.
Regina Maria a României s-a născut la data de 29 octombrie 1875 la Eastwell Park în Anglia, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Regina Maria a născut şase copii, respectiv Prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea al României, Principesa Elisabeta, Principesa Maria, Prinţul Nicolae, Principesa Ileana şi Prinţul Mircea, însă ultimii doi nu au fost ai regelui Ferdinand.
1919: Parlamentul a ratificat Unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei
La 29 decembrie 1919, Parlamentul României întregite a votat legile de ratificare ale Marii Uniri, care au fost depuse de bucovineanul Ion Nistor, de basarabeanul Ion Inculeţ şi de transilvăneanul Ştefan Cicio Pop, miniştri în cabinetul României Mari.
1937: A murit Constantin Miculescu
Constantin I. Miculescu (născut pe 6 septembrie 1863, la Crevenicu, județul Teleorman și decedat pe 29 decembrie 1937, la București) a fost fizician şi profesor de fizică, cel care a determinat echivalentul mecanic al caloriei.
Constantin Miculescu a absolvit Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti (1882), apoi Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii din Bucureşti (1882-1885). Şi-a luat licenţa în ştiinţe la Universitatea din Paris (1888) iar doctoratul la aceeaşi universitate în 1891, sub îndrumarea profesorului G. Lippmann, cu lucrarea „Sur la determination de l’équivalent mécanique de la calorie”. Revenit în ţară în 1891, a fost numit profesor suplinitor la Universitatea din Bucuresti, la fosta catedră a profesorului Bacaloglu.
Principala sa contribuţie în domeniul fi zicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei.
A fost profesor de fi zică moleculară, acustică şi optică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti (1894-1937), predând fi zica moleculară şi la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1895-1937). După ce a determinat cu precizie echivalentul mecanic al caloriei, a construit un dispozitiv special, cu ajutorul căruia, după mai multe experimente, considerate clasice în lucrările de termodinamică, a calculat valoarea J ca fi ind de 4,184 J/cal. Această valoare este foarte apropiată de valoarea utilizată în prezent, 4,1855 J/cal. A determinat indicele de refracţie al unei prisme, cu ajutorul unui microscop (1905-1908), apoi, prin alte experimente, bazate pe o metodă dezvoltată de M.F. Chaulnes, a reuşit să determine diametrul unui fir subţire şi diametrul interior al unui tub capilar. În anul 1910, printr-o metodă acustică, a determinat coefi cientul de elasticitate al corpurilor.
1947: S-a născut actorul Ted Danson
Actorul Ted Danson (Edward Bridge Danson III) s-a născut la 29 decembrie 1947 în San Diego, California, SUA. Este cunoscut mai ales pentru rolul din serialul de comedie „Cheers”, fiind și deţinător a trei Premii Globul de Aur.
Actorul în vârstă de 75 de ani este însurat de 27 de ani cu Mary Steenburgen, actriță, comediantă, cântăreață și compozitoare americană.
Înainte de acest mariaj, Ted Danson a fost însurat cu producătoarea Casey Coates din 1977 până în 1993, cu care are o fiică, pe actrița și regizoarea Kate Danson ( născută la 24 decembrie 1979).
1994: A murit Tudor Greceanu, as român al aviației de vânătoare în Al Doilea Război Mondial
Tudor Greceanu s-a născut în Bucureşti la 13 mai 1917, fiind descendentul unei familii de boieri moldoveni, strănepot de-al lui Ion Ghica, unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848. În anul 1940 a început cursurile de perfecţionare la Şcoala de Aviaţie de Vânătoare din Buzău şi apoi Ghimbav, ieşind din şcoală cu şase brevete: de pilot de vânătoare, de instructor de zbor, de pilot de bimotoare, de înaltă acrobaţie, de zbor de noapte şi de zbor fără vizibilitate.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, locotenentul Tudor Greceanu a avut 42 de victorii, doborând 42 de avioane inamice, pentru care a fost răsplătit devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasa III.
Se încarcă comentariile...
