18 iulie: Ziua în care Nadia Comăneci a devenit prima gimnastă de 10 din lume, la Jocurile Olimpice

Ziua de 18 iulie ne-a făcut, în urmă cu aproape 50 de ani, mândri că suntem români. Nadia Comăneci a fost prima gimnastă din lume, care a reușit să obțină nota 10 la Jocurile Olimpice. Este, de asemenea, ziua în care s-a stins din viață Regina Maria și a luat naștere o stea a cinematografiei autohtone, actorul și regizorul Florin Piersic Jr. Pe plan internațional, în 1918 se năștea Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Nadia Comăneci, prima gimnastă de 10 din lume, la Jocurile Olimpice FOTO Getty Images

1903: A murit Anghel Demetriescu, teoretician, critic literar şi publicist

S-a născut la Alexandria și a urmat cursurile gimnaziului „Matei Basarab” şi ale Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti. Apoi, o vreme, cursurile Facultăţii de Litere la Bucureşti, continuându-şi studiile de Limbă şi literatură latină la Berlin (1878-1881).

A fost profesor de istorie şi geografie la cursul superior al Liceului „Gh. Lazăr” şi la Seminarul „Nifon” din Bucureşti. A fost bibliotecar la Biblioteca Centrală (1888-1889), a condus Liceul particular „Sf. Gheorghe” (1889-1903) și membru în Consiliul general al Instrucţiei (1893-1898).

S-a remarcat printr-o intensă activitate culturală ca membru şi conferenţiar al Ateneului Român (din 1886), membru în Comitetul de conducere al Teatrului Naţional din Bucureşti, vicepreşedinte al „Ligii culturale” (1898). La cererea lui Spiru Haret, ministrul Instrucţiunii şi Cultelor de atunci, a întocmit, în 1898, un raport pe baza căruia s-au înfi inţat primele biblioteci populare. A colaborat cu mai multe publicaţii ale vremii: „Conservatorul”, „Epoca”, „Literatorul”, „Revista contimpurană”, „Revista literară”, „Timpul”, „Convorbiri literare” ş.a., în paginile cărora a semnat articole şi studii despre Eminescu, Bolintineanu, o cronică pe marginea piesei „Ovidiu” a lui Vasile Alecsandri, un studiu privitor la concepţiile lui H. Taine etc. În 1883, a publicat „Patru conferinţe” de Titu Maiorescu, apoi, în 1886, prima ediţie a „Discursurilor lui Barbu Catargi”.

Anghel Demetriescu a redactat şi a tradus multe manuale şcolare, a lăsat şi o valoroasă traducere din Dio Cassius: „Istoria romană de la Nerone până la Alexandru Sever” (1878), premiată de Academia Română; a mai tradus, din limba engleză, şi a adnotat „Discursurile” lordului Th. Macaulay (1895). La 6 aprilie 1902, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A murit la Karlsbad (azi Karlovy Vary, Cehia).

1918: S-a născut omul politic Nelson R. Mandela

S-a născut în satul Mvezo în Umtatu, pe atunci parte a provinciei Cape a Africii de Sud. Purta prenumele Rolihlahla, care în limba xhos înseamnă „necazuri”. Ulterior, el a devenit cunoscut pe numele său tribal, Madiba. Mandela a crescut împreună cu două surori în Qunu, satul mamei sale, unde avea grijă de turmele de vite și petrecea mult timp afară cu alți băieți. Ambii săi părinți erau analfabeți, dar fiind creștină devotată, mama lui l-a trimis la o școală locală metodistă, la vârsta de șapte ani.

A urmat cursurile Universității Fort Hare și ale Universității din Witwatersrand, unde a studiat dreptul. Trăind în Johannesburg, el s-a implicat în politica anti-colonialistă: a membru al Congresului Național African și unul dintre întemeietorii „African National Congress Youth League”, organizația de tineret a partidului.

În anul 1948 a venit la putere a Partidului Național, care a început aplicarea apartheidului. Mandela a devenit cunoscut începând cu 1952, datorită așa-numitei Defiance Campaign against Unjust Laws (Campania de nerespectare a legilor injuste), o inițiativă pașnică de nesupunere civilă. În 1953 a devenit conducătorul organizației partidului în regiunea Transvaal. Lucrând între timp ca avocat, a fost arestat de mai multe ori pentru incitare la revoltă. Alături de conducerea partidului, a fost judecat între 1956 și 1961 pentru trădare, însă nu a fost condamnat. Deși fusese, inițial, un adept al opoziției pașnice, și-a revizuit poziția, devenind cofondator Umkhonto we Sizwe, facțiunea armată a Congresului Național African, care este responsabilă pentru un număr de atacuri cu bombă împotriva guvernului. Arestat în 1962, a fost condamnat pe viață la 12 iunie 1964, fiind eliberat după 26 de ani de închisoare, la 11 februarie 1990, în urma unei campanii internaționale de lobby pentru cauza sa.

Devenind președintele Congresului Național African, Nelson Mandela și-a publicat autobiografia și a condus negocierile cu președintele țării, F.W. de Klerk pentru abolirea politicii opresive a apartheidului și organizarea de alegeri universale. Acestea au adus în 1994 victoria partidului său, fiind format un guvern de unitate națională. Ca președinte de stat (conducător de jure și de facto al guvernului), a inițiat o nouă constituție și a format o comisie pentru cercetarea abuzurilor împotriva drepturilor omului din trecut. A introdus politici menite să încurajeze reforma agrară, extinderea serviciilor de sănătate publică și combaterea sărăciei. Nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, fiind urmat în funcție de către Thabo Mbeki. S-a concentrat pe activități caritative în combaterea sărăciei și a epidemiei HIV/SIDA, prin Fundația Nelson Mandela.

O figură controversată de-a lungul întregii sale vieți, criticii de dreapta l-au denunțat drept terorist și simpatizant comunist. Totuși a primit o multitudine de premii internaționale pentru poziția sa în privința colonialismului și discriminării: între ele Premiul Nobel pentru Pace (1993), Presidential Medal of Freedom și Ordinul Lenin. A murit pe 5 decembrie 2013, la vârsta de 105 ani.

În noiembrie 2009, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 18 iulie drept Ziua internaţională Nelson Mandela

1938: A murit Regina Maria a României

S-a născut pe 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia. A fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui, devenit ulterior regele Ferdinand I al României și mama regelui Carol al II-lea.

Maria, născută Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Regatului Unit. Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la Eastwell Park, reședința familiei din comitatul Kent.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, Principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca Principesă și, începând din 1914, ca Regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român. Pe timpul războiului și-a acompaniat soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

După moartea Regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea Reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran.

În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938, murind la reședința sa de la Pelișor. A cerut, prin testament, ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima Reginei a fost mutată la Bran.

1948: A murit Grigore T. Popa, medic, membru corespondent al Academiei Române

S-a născut în localitatea Şurăneşti, jud. Vaslui. A urmat studiile liceale şi medicale la Iaşi. În anul 1920, şi-a luat doctoratul în medicină şi chirurgie. Între 1914-1918 a lucrat, mai întâi ca extern, apoi ca intern la spitale din Iaşi. La Institutul de Anatomie al Facultăţii de Medicină din Iaşi a fost preparator (1914-1920), asistent (1920) şi şef de lucrări (1920-1927), apoi a fost profesor de Anatomie şi Antropologie la Institutul de Educaţie Fizică din Bucureşti (1923-1929).

În 1925, ca bursier al Fundaţiei „Rockefeller”, a făcut studii de embriologie, neuroanatomie şi anatomie comparată la Universitatea din Chicago, iar din 1926 - cercetări şi studii de embriologie experimentală şi anatomie comparată la Staţiunea Biologică Marină de la Woods-Hale (SUA). A urmat cursuri şi a făcut cercetări în domeniul anatomiei şi antropologiei la Universitatea din Londra, apoi a făcut cercetări de anatomie generală şi biologie la Institutul de Cercetări Medicale din Hamstead.

A predat, ca profesor titular, la Catedra de Anatomie şi Embriologie de la Facultatea de Medicină din Iaşi, iar între 1942-1948, la o catedră similară din Bucureşti. A lucrat ca cercetător la Institutul de Anatomie din Londra şi la Institutul de Anatomie din Cambridge (1935-1936). Împreună cu Mihail Sadoveanu şi Mihai Codreanu a fondat revista „Însemnări ieşene” (1936). Pe plan mondial, a devenit cunoscut mai ales prin descrierea făcută, împreună cu Una Fielding (cercetătoare originară din Ţara Galilor), a sistemului porthipofi zar, descoperire care a evidenţiat raporturile dintre aparatul endocrin şi diencefal. A fost membru corespondent al Academiei Române (din 25 mai 1936), membru al Academiei de Medicină din Bucureşti şi membru al Asociaţiei Anatomiştilor din Paris. A murit la Bucureşti.

1968: S-a născut Florin Piersic Jr., actor, regizor, scenarist şi producător

S-a născut la București, moștenind talentul părinților săi. Este fiul actorilor Tatiana Iekel și Florin Piersic.

În cariera sa a îmbrățișat o gamă largă de personaje. A tradus, regizat și interpretat în „Dice and Cards” de Sam Henry Kass, „Opposites Attract” de Bruce Kane, „Tom și Jerry” de Rick Cleveland, „Sex Drugs Rock and Roll” de Eric Bogosian, „Brothers!”. de Dave Williams, potrivit IMDB.

În 2013, el a scris și produs spectacolul individual intitulat „Freak Show”. Performanța sa (13 personaje) a fost apreciată atât de public, cât și de critică.

În 2015, ela câștigat premiul pentru Cel mai bun actor într-un rol principal la Premiile Gopo („Oscarele”) românești.

Florin Piersic Jr. este autorul romanului „Romantic Porno” (2011), precum și al colecției de nuvele intitulate „Opere complete – volumul unu” (2009) și „opere complete – volumul doi” (2015).

1976: Nadia Comăneci obține nota 10 la Jocurile Olimpice

La numai 14 ani, Nadia Comăneci scria istorie Jocurile Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.În 1976, Nadia Comăneci a fost decorată cu medalia de aur Secera și Ciocanul.

Comăneci și-a apărat titlul european în 1977, dar echipa României a ieșit din competiție în finale, în semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o Nadia Comăneci cu greutate peste medie și ieșită din formă. Căderea la paralele a trimis-o pe locul 4, însă a câștigat titlul de campioană mondială la bârnă.

1993: A murit Jean Negulescu, regizor american, originar din România

Jean Negulescu (Negulesco) s-a născut la Craiova, la 26 februarie 1900, potrivit lucrării „Dicţionar de cinema”. De formaţie pictor, Jean Negulescu a urmat Şcoala de Belle-Arte la Bucureşti, după care a continuat să studieze artele la Paris. În 1927 a emigrat în SUA, unde avea să facă ulterior carieră, mai întâi ca pictor.

Atras de mirajul cinematografului, s-a remarcat apoi ca regizor, realizând la studiourile de la Hollywood filme de succes internaţional. Amintim: „Singapore Woman” („Femeia din Singapore”) (1941); „Three Strangers” („Trei străini”) (1946); „Phone Call from a Stranger” („Telefon de la un străin”) (1952); „How to marry a millionaire” („Cum să te măriţi cu un milionar”) (1953); „Jessica” (1962) și „The invincible six” („Cei şase invincibili”) (1969). A lăsat în urmă şi un volum de memorii, intitulat „Things I did... and Things I think I did”. Meritele sale au fost recunoscute, între altele, prin organizarea de retrospective în multe oraşe ale lumii, precum Paris, New York, Tokio, Madrid.

De asemenea, guvernul Franţei i-a acordat titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor. După 1990, Jean Negulescu a devenit membru de onoare al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), iar în 1992 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Jean Negulescu a murit la 18 iulie 1993 la Marbella, în Spania. La 24 februarie 2000, Arhiva Naţională de Filme#Cinemateca Română a organizat, la sala Eforie a Cinematecii Române, în colaborare cu Fundaţia „Jean Negulescu” şi Canalul HBO, un spectacol de gală prilejuit de centenarul naşterii acestuia. Canalul HBO a recondiţionat o serie de pelicule ale fi lmelor semnate de Jean Negulescu, difuzându-le în premieră în România în luna septembrie 1998.