16 mai: A fost semnată Pacea de la București: partea de est a Moldovei, denumită Basarabia, a intrat în componența Imperiului Țarist. Ultimatumul otomanilor
0Pe 16 mai, în anul 1812 a fost semnată Pacea de la București prin care partea de est a Moldovei, denumită Basarabia, a intrat în componența Rusiei. În 1891 a murit omul politic Ion C. Brătianu, iar în 1980, a murit scriitorul Marin Preda. În aceeași zi, dar în 1997, s-a stins actorul Puiu Călinescu.
1812 - A fost semnată Pacea de la Bucureşti prin care se încheia războiul ruso–turc (1806–1812)
Pacea de la București din 1812 a fost un tratat de pace semnat între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812.
Ca urmare a acestui tratat, Principatul Moldovei a fost redus la o zonă geografică care a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, în timp ce partea orientală, atribuită Imperiului Rus, a devenit o provincie, denumită atunci Basarabia, a Imperiului țarist.
„Vă dau Prutul“
Cu câteva luni înainte, în noiembrie 1811, delegații ruși și cei otomani s-au întâlnit la Giurgiu pentru negocieri. Ruşii, care iniţial au cerut teritoriul până la Prut, au plusat, solicitând graniţa pe Dunăre, adică stăpânirea celor două ţări române. Solicitarea lor era susţinută şi de faptul că Napoleon fusese de acord cu acest lucru, la întâlnirea de la Erfurt, cu ţarul Alexandru I, scrie Bogdan-Alexandru Ciachir în Historia.
Informat, marele vizir, Laz-Ahmed Paşa, a spus: „Vă dau Prutul, nimic mai mult: Prutul ori războiul. Am jertfit grozav de mult până acum. Ismailul singur vă plăteşte războiul şi mai aveţi încă patru cetăţi - adică Chilia, Akkerman, Bender şi Hotin - şi o strălucită provincie, Bugeacul împreună cu ţinuturile Gregeni, Codru, Lăpuşna, Orheiu, Soroca şi părţile transprutene din ţinuturile Iaşi şi Cârligătura“. Practic, teritoriul dintre Prut şi Nistru era cedat de către otomani ruşilor.
la Bucureşti, negocierile au continuat, dar nu aşa rapid cum sperau ruşii, ameninţaţi de pericol, în condiţiile deteriorării relaţiilor cu Franţa. Ţarul s-ar fi mulţumit „cu Prutul“, numai că sultanul Mahmud al II-lea dorea să păstreze gurile Dunării, cu cetăţile Ismail şi Chilia, puncte strategice importante pentru Imperiu.
Revoltați de încăpăţânarea otomanilor, ţariştii au reluat ostilităţile, forţându-l pe sultan să accepte cedarea în totalitate a Basarabiei.
Pe 16 mai 1812, s-a semnat tratatul, care arăta că „hotarul dintre cele două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în Ţara Moldovei şi până la locul unde se întâlneşte cu fluviul Dunărea, iar de acolo să urmeze partea stângă a fluviului Dunărea, până la Gura Chiliei şi până la mare”. Basarabia a ajuns, astfel, prima dată pe mâna ruşilor.
Imperiul ţarist intra astfel în posesia unui teritoriu de 43.630 km, care cuprindea cinci cetăţi, 17 târguri, 685 sate şi aproape 500.000 de suflete.
În anul 1918, Sfatului Țării din Basarabia (Republica Democratică Moldovenească) a votat unirea cu România. A fost primul pas al procesului de formare a României Mari.
Tot la Iaşi, într-o şedinţă de guvern, la care au participat Ion Inculeţ, David Ciugureanu şi Constantin Stere, s-a decis forma prin care urma să fie proclamată Unirea: Guvernul român accepta solicitările de Unire venite din Basarabia şi urma să-şi exprime poziţia oficială după votul din Sfatul Ţării.
Basarabia a ajuns prima dată pe mâna ruşilor în anul 1812. Acest teritoriu făcea parte din Moldova românească şi a fost scos la mezat de stăpânii turci în hanul unui negustor bogat din Bucureşti. Imediat după ocuparea Basarabiei, a început rusificarea provinciei.
Înstrăinarea Basarabiei a fost semnată într-un han din Bucureşti ce aparţinea unui dublu-spion. A fost al doilea rapt teritorial abuziv, după răpirea Bucovinei de Nord la sfârşitul secolului al XVIII lea de către Imperiul Habsburgic.
Numele de Basarabia vine de la numele dinastiei de voievozi munteni care au dat numele unei părţi ale acestei regiuni (zona de astăzi a Basarabiei era la începutul secolului al XIV lea, un teritoriu controlat de tătarii Hoardei de Aur dar ocupat de o populaţie mixtă, majoritar românească).
La 1918, acest tărâm s-a reunit cu patria-mamă prin actul Unirii. Basarabia s-a aflat între graniţele ţării până în iunie 1940, când am pierdut-o, pentru a o recâştiga în vara anului următor, prin luptă.
1881- Compania germană Siemens & Halske pune în funcţiune la Berlin primul tramvai electric din lume
Existența tramvaiului ca mijloc de transport în comun i se datorează lui Weren von Siemens, care a preluat ideea unui american de origine belgiană şi a implementat-o la Berlin. Din cauza costurilor mari, însă, în Europa s-a răspândit mai greu.
Primul tramvai electric din lume, a fost inaugurat pe 12 mai 1881 în suburbia din Gross-Lichterfelde din Berlin, intrând în serviciu propriu-zis 4 zile mai târziu, pe 16 mai. Linia lungă de 2,5 kilometri lega Gara Lichterfelde de Academia militară. Încă din prima zi de serviciu regulat, tramvaiul a avut un mare succes, transportând 12.000 de pasageri doar în primele trei luni.
În 1879, Weren von Siemens prezenta la expoziţia meşteşugărească şi industrială de la Berlin primul tramvai experimental.
Doi ani mai târziu, Karel van de Poele, un american de origine belgiană, a construit primul tramvai electric propriu-zis. Siemens a preluat rapid ideea de la Karel van de Poele şi a pus în funcţiune prima linie de tramvai din lume, în Berlin.
16 mai 1891: A murit omul politic Ion C. Brătianu
Liderul liberal Ion C. Brătianu (născut la 2 iunie 1821,) a studiat la Paris a fost ales în anul 1857, deputat în Divanul ad-hoc, iar în ianuarie 1859 a fost ales în Adunarea electivă a Țării Românești, susținând dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
A ocupat funcția de prim-ministru între 1876-1888, cu o pauză de doar două luni între 9 aprilie şi 9 iunie 1881.
În anul 1875 a fondat PNL și a fost primul președinte al formațiunii politice.
În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat independența.
16 mai 1911: A murit generalul Gheorghe Manu
Gheorghe Manu (născut la 26 iulie 1833) a fost ministru de Război și prim-ministru al României. Din anul 1874 și până în 1877 a ocupat funcția de primar al Bucureștiului.
Gheorghe Manu a ocupat funcția de inspector al artileriei până în 1888. În plus, din anul 1891 și până în 1895 a fost președinte al Consiliului de Miniștri.
16 mai 1913: S-a născut omul politic Gheorghe Apostol
Unul dintre criticii regimului lui Ceauşescu, Gheorghe Apostol a fost și principalul rival al acestuia la funcţia de lider al Partidului Comunist Român.
Apostol aintrat în randurile formațiunii politice în anul 1934, iar din 1945 și până în anul 1952 a ocupat funcția de președinte al Confederației Generale a Muncii.
Gheorghe Apostol a fost în două rânduri prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1952-1954 și 1961-1967), însă cea mai de seamă funcție ocupată a fost cea de prim-secretar al Comitetului Central al PMR (Partidul Muncitoresc Român), între 1954-1955.
Gheorghe Apostol a semnat în anul 1989 „Scrisoarea celor şase", prin care este criticat Nicolae Ceauşescu.
1929 - La Hollywood a avut loc prima ediţie Academy Awards (Oscar)
Prima Gală Oscar s-a desfășurat în cadrul unui dineu privat organizat la The Hollywood Roosevelt din Los Angeles, California, în prezenţa a 270 de invitaţi: cunoscute stele de cinema, regizori, producători influenţi de film. Era 16 mai 1929.
Gala de premiere nu a durat mai mult de aproximativ un sfert de oră, după care cei prezenţi şi-au continuat dineul.
Prima ceremonie televizată a Galei Premiilor Oscar a fost cea din 1953.
De-a lungul celor 96 de ani de când se decernează Premiile Academiei Americane de Film au fost stabilite mai multe recorduri care au modelat practic industria cinematografică, nu doar din SUA.
1933: S-a născut regizorul Andrei Blaier
Andrei Blaier s-a născut la București. A urmat cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică.
Andrei Blaier a regizat numeroase filme, dar şi seriale de televiziune, precum „Dimineţile unui băiat cuminte" (1967), „Cireşarii" (serial TV, 1972), „Ilustrate cu flori de câmp" (1975), „Prin cenuşa imperiului" (1976), „Lumini şi umbre" (film TV, 1979 - 1982), „Fapt divers" (1984), „Vacanţa cea mare" (1988), „Divorţ din dragoste" (1991), „Crucea de piatră" (1993), „Terente - regele bălţilor" (1995), „Dulcea saună a morţii" (2003).
Renumitul regizor a murit la 1 decembrie 2011.
1953 - S-a născut Pierce Brosnan, actor şi producător de film irlandezo-american
Legendarul actor irlandezo-american Pierce Brosnan, producător de film, ecologist, filantrop, artist, de două ori nominalizat la Premiul Globul de Aur, este cunoscut pentru cariera sa bogată, extinsă atât în faţa camerei, cât şi în spatele acesteia, ca producător.
În anii '90, Pierce Brosnan a revigorat popularitatea francizei Bond în producţii precum „Goldeneye" (1995), „Tomorrow Never Dies" (1997), „The World Is Not Enough" (1999) şi „Die Another Day" (2002). Primele trei filme Bond ale lui Brosnan au câştigat peste un miliard de dolari la box-office-ul internaţional, iar „Die Another Day" a obţinut aproape o jumătate de miliard de dolari în întreaga lume, potrivit www.piercebrosnan.com.
Pe lângă talentul actoricesc, Brosnan este și pictor. El s-a apucat de pictură în 1987, când regretata sa soție, Cassandra Harris, a fost diagnosticată cu cancer ovarian.
Fiica lor, Charlotte, a murit de aceeași boală în 2013, la vârsta de 41 de ani.
Cea de-a doua soție a sa, Keely, i-a „dirijat” viața timp de 25 de ani, după cum spune actorul. Ea l-a încurajat să continue să picteze. Cuplul are doi copii: Dylan și Paris
1966 - S-a născut Janet Jackson, cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi dansatoare americană
Janet Jackson, cea mai tânără soră din familia muzicală Jackson, este cunoscută, printre altele, grație albumelor „Control”, „Rhythm Nation 1814”, „The Velvet Rope” și „Unbreakable”, dar și pentru single-urile de succes, precum „Nasty”, „Love Will Never Do (Fără tine)”, „Asta's Way Way Goes, „Together Again” și „All for You.”
Artista a fost clasat drept unul dintre cei mai vânduti artiști din muzica contemporană.
1980 - A murit Marin Preda, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1922)
La 57 de ani, în noaptea de 15 spre 16 mai 1980, în acelaşi an în care cunoscuse succesul cu celebrul roman „Cel mai iubit dintre pământeni”, Marin Preda şi-a găsit sfârşitul în camera cu numărul 6 din vila de creaţie de la Mogoşoaia, înecat în somn în propria vomă, după o noapte în care consumase alcool.
Scriitorul a murit înecat în propria vomă, având o alcoolemie de trei la mie.
Fiind la acea dată deputat în Marea Adunare Naţională, în jurul morţii lui Preda s-au creat însă o serie de scenarii. S-a spus că a fost ucis de Securitatea care îl urmărea de ani buni sau că ar fi fost executat de agenţii KGB, pentru că îi supărase pe ruşi cu apariţia romanului „Delirul”.
Apropiaţii lui Preda, fratele său, Alexandru Preda (Saie) şi fosta soţie Aurora Cornea au suspectat faptul că scriitorul ar fi fost executat. La data morţii, Preda era deputat în Marea Adunare Naţională. Comuniştii au ţinut „la secret” condiţiile în care s-a sfârşit marele scriitor pentru că n-ar fi dat bine în faţa opiniei publice ştirea potrivit căreia un deputat al regimului ar fi murit înecat cu vomă, după o noapte de beţie. Secretomania a stârnit şi mai multe speculaţii în vremea fostului regim când despre moartea lui Preda se vorbea în şoaptă şi pe la colţuri.
16 mai 1990: A murit păpușarul american Jim Henson
Păpușarul american Jim Henson, creatorul „The Muppets”, s-a născut la 24 septembrie 1936.
A jucat în diferite programe de televiziune, cum ar fi „Sesame Street" şi „The Muppet Show". A fost, totodată, scenarist și regizor de film („The Dark Crystal/Cristalul întunecat” și „Labyrinth”).
„Păpuşile Muppets“ au fost create de Jim Henson și soția sa, Jane, în 1954 şi au devenit celebre în anii 1970, după ce au apărut în serialul „The Muppet Show“. În 2004, compania Walt Disney a achiziţionat formatul de program şi licenţa pentru personajele Muppets. În anul 2012, celebrele marionete din serialul „Păpuşile Muppets“ au primit o stea pe Walk of Fame din Hollywood.
1997 - S-a stins din viață Puiu Călinescu, actor român (n. 1920)
Puiu Călinescu, unul dintre cei mai buni actori români de comedie, care stârnea hohote de râs la simpla apariţie, a trăit o dramă în copilărie.
Avea 5 ani când şi-a pierdut mama. A fost crescut de mătuşi şi a fost trimis de mic să muncească pentru a câştiga o pâine.
A rămas celebru datorită rolului Trandafir din serialul Brigada Diverse (B.D.) unde a jucat alături de marii actori Dem Rădulescu, Jean Constantin, Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Ştefan Bănică. Despre nefericirile din viaţa sa, el însuşi a mărturisit într-o emisiune televizată a Eugeniei Vodă:
„Am fost orfan de mamă de la 5 ani şi am fost crescut de surorile ei. Prima mea muncă de artist a fost să lipesc afişe de spectacole în Bucureşti, la cinema. Pe vremea aceea erau filme mute şi în pauză, când se schimbau rolele cu peliculă, eu ieşeam în sală, în faţa ecranului, ca să fac lumea să râdă. Eu nu am şcoli şi diplome, ce am învăţat am învăţat din acele filme, de pe stradă şi din viaţă. Secretul este munca, munca neîntreruptă, cu idei noi, cu veşnice căutări! Păi eu sunt bolnav dacă nu am repetiţii, sau spectacole, sau turnee, trebuie să fac mereu câte ceva. Iar dacă nu am ce, caut până găsesc. Uite, am reparat televizorul şi de atunci nu mai am imagine la el. Am reparat radioul şi nu mai are sunet. Am reparat fierul de călcat şi am ars lumina în tot cartierul. Nu pot să stau într-un loc ţepenel, am în mine un demon care îmi spune mereu <Nu am stare şi gata!> De aia şi sunt ca şi scândura, că nu are timp grăsimea să se adune. Şi atunci scriu, că textele din comediile în care joc, eu le fac şi alţii le cenzurează”, povestea artistul în emisiunea “Planeta Cinema”, a Eugeniei Vodă.
Puiu Călinescu şi-a început cariera jucând în „revistele” de cinematograf ce prefaţau cândva în sălile de cinema proiecţia unui film. Din 1948 a intrat în trupa Teatrului de comedie „Constantin Tănase”, care l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii. Şi-a scris singur partiturile comice pentru spectacolele de pe Calea Victoriei, cu titluri trăsnite („Un băiat de zahăr ars”, „Trăsnitul meu drag”, „Idolul femeilor” etc.), al căror protagonist a fost zeci de ani. Creator al unui personaj unic, Puiu Călinescu a creat pe malurile Dâmboviţei o variantă românească a îndrăgitului actor Louis de Funès. S-a stins din viaţă, la Bucureşti, pe 16 mai, 1997.
2018 - A murit Lucian Pintilie, regizor român de teatru şi film (n. 1933)
Regizor de teatru, operă şi film, Pintilie a rămas în istoria cinematografiei românești ca autor al unor filme şi montări care au provocat controverse atât de mari, încât a fost invitat de regimul comunist să emigreze.
După absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, a montat o serie de spectacole la Teatrul „Bulandra" din Bucureşti, printre care se pot enumera câteva spectacole antologice: Copiii soarelui (1961), Proştii sub clar de lună (1962), Cezar şi Cleopatra (1963), Biedermann şi incendiatorii (1964), Inima mea e pe înălţimi (1964), D'ale carnavalului (1966), Livada cu vişini (1967), Revizorul (1974), spectacol interzis de cenzură după cea de-a treia reprezentaţie), precum şi două filme de lung metraj: Duminica la ora 6 şi Reconstituirea.
Cel de-al doilea film al său, Reconstituirea narează povestea reconstituirii unui incident banal, o bătaie între doi tineri, întreprinsă de Miliţie, care se transformă într-o crimă. Filmul a provocat un imens scandal, iar Nicolae Ceauşescu a dispus interzicerea filmului. Rolurile principale erau interpretate de Vladimir Găitan şi George Mihăiţă. Criticii de film consideră că acesta din urmă a făcut în Reconstituirea rolul cel mai important al carierei sale.
După scandalul interzicerii piesei Revizorul, Lucian Pintilie a primit un paşaport şi a fost lăsat să plece din ţară.
Interdicţia de a mai lucra în România l-a determinat să se expatrieze în 1975. A continuat în străinătate seria spectacolelor de teatru montate pe câteva din scenele importante ale lumii.
Se încarcă comentariile...
