1 noiembrie: Ziua când a izbucnit marea răscoală țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan
0Tot pe 1 noiembrie a murit aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, s-a născut cântărețul Gabriel Cotabiță, s-a înființat Radio România.
1784: A izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan
Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc.
Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.
1884: Intră în funcţiune la Timişoara prima centrală de curent electric
A fost una dintre primele centrale de acest fel în Europa, pentru iluminatul public electric.
Apoi apar centralele de la Caransebeş (1887), la Craiova şi Sibiu (1896), la Brăila şi Arad (1897), iar la Sinaia se pune în funcţiune în 1898 o microcentrală, care furnizează curent electric necesar iluminatului oraşului şi Castelului Peleş, iar la Iaşi (1899) se dă în exploatare o centrală cu trei grupuri electrogene de cîte 285 kW fiecare.
1918: A murit , aviator
Aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, „Copilul viteaz al României”, cum l-a numit Nicolae Iorga, s-a născut la 14/27 aprilie 1895, la Ličge, în Belgia.
Când avea 5 ani, s-a întors la Craiova, împreună cu părinţii. În vara anului 1908, la hipodromul din Craiova se ridica în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova.
A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor. Ionel Nicolae Romanescu a primit titlul de cel mai tânăr zburător din lume din partea Federaţiei aeronautice din Paris, menţionează sursa citată.
În 1911 a realizat un planor demontabil cu care a făcut mai multe încercări de zbor în staţiunea Eforie Sud, iar în 1912 a înfiinţat la Iaşi, alături de câţiva colaboratori, prima şcoală particulară de planorişti amatori.
S-a înrolat voluntar ca pilot în Primul Război Mondial. În 1917-1918 se refugiază la Odesa unde continuă cursurile de zbor. În primăvara anului 1918 se refugiază în Franţa, unde învaţă la câteva şcoli de pilotaj de război, şi este repartizat la o escadrilă de vânătoare.
La 1 noiembrie 1918 moare eroic în regiunea Sissonne-Rethel din nordul Franţei în timpul unei lupte aeriene. A primit post-mortem medalia Ordinul „Virtutea Militară” de război a României şi „Crucea de Război” a României.
1928: Inaugurarea Radio România
A fost efectuata prima transmisiune radiofonica a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive.
În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 – 19.00 și 20.30 – 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici. Bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din România, cu capital majoritar de stat, s-au pus la sfarsitul anului 1927. Consiliul de Miniștri a declarat constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (art.2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie 1927 al Consiliului de Miniștri).
Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică a avut loc la 17 ianuarie 1928. Societatea a fost înregistrată oficial la tribunal în martie 1928.
1942: S-a născut Larry Flynt, editor american, fondatorul revistei Hustler
Pe numele întreg Larry Claxton Flynt, editorul american s-a născut într-un sătuc izolat din Kentucky. Era cel mai mare dintre cei trei copii ai unei familii sărmane.
Lawrence Claxton „Larry” Flynt, Jr. (n. 1 noiembrie 1942, Salyersville, Kentucky), editor, publicist și șeful editurii “Larry Flynt Publications” (LFP), care publică peste 20 de reviste, printre care revista pentru bărbați Hustler.
Venitul lui anual este estimat la 150 milioane de dolari. În 1951, şi-a pierdut o soră, aceasta murind la vârsta de 4 ani din cauza leucemiei.
Un an mai târziu, părinţii săi s-au despărţit, iar Larry s-a mutat cu mama în Indiana. Ca să se întreţină pe el şi mama sa a acceptat slujbe mărunte, însă nu era deloc mulţumit şi s-a înrolat în Marina americană. După cinci ani de serviciu militar, Flynt a cumpărat un local pe care l-a transformat în club de striptease.
Afacerea a mers bine, astfel ca într-un singur an a reuşit să deschidă mai multe asemenea localuri. De aici a apărut şi ideea editării unei fiţuici în care să anunţe evenimentele organizate în cluburile sale. Viaţa sa era în acea perioadă un şir neîntrerupt de petreceri.
Tot atunci a întâlnit-o şi pe Althea Leasure, o dansatoare de numai 17 ani, care avea să îi devină soţie în 1976. Nemulţumit de conţinutul publicaţiilor pentru bărbaţi care se aflau pe piaţa SUA, Flynt s-a gândit să transforme fiţuica sa într-o revistă adevărată. Aşa a apărut, în 1974, Hustler, cea mai îndrăzneaţă publicaţie americană, în care nuditatea era prezentată fără perdea, iar scenele de sex nu erau cenzurate.
Acesta a fost şi punctul de pornire a lui Flynt în lupta de apărare a libertăţii de exprimare, prevăzută în primul amendament din Constituţia SUA, el fiind implicat într-o serie de procese în care era acuzat de răspândirea de material obscen. În martie 1978, a fost împuşcat în faţa Tribunalului din Georgia şi a rămas paralizat la picioare. Acţiunile în justiţie îndreptate împotriva sa au continuat să curgă, el fiind acuzat şi condamnat în mai multe procese celebre care au făcut din Larry Flynt un simbol al luptei contra cenzurii.
1955: S-a născut la Craiova cântărețul de muzica ușoară Gabriel Cotabiță
Primii săi pași în lumea muzicii rock i-au dus către grupul Redivivus în anul 1975, unde și-a făcut simțită prezența și a devenit o vedetă a genului. Un an mai târziu, Gabriel Cotabiță și Redivivus au participat la Festivalul Artei Studențești de la Galați, unde Cotabiță a fost distins cu premiul pentru cel mai bun solist vocal.
Între anii 1979 și 1980, Cotabiță a colaborat cu Basorelief, susținând concerte pe litoral. După ce activitatea lui Redivivus a încetat, Gabriel și-a înființat o nouă trupă numită Fapt Divers, cu care a cântat în restaurante. Mai târziu, s-a întors la Redivivus.
În anul 1983, trupa Holograf a rămas fără solist vocal, iar Gabriel Cotabiță a fost solicitat să li se alăture. Cu el ca solist vocal, Holograf a lansat albumul „Holograf 1”, în 1983.
Cu toate acestea, în 1986, Gabriel Cotabiță s-a despărțit de Holograf din cauza problemelor cu vizele, care i-au fost refuzate pentru a susține turnee în străinătate. El s-a întors la Redivivus în Craiova și a obținut succes până în 1986, când a fost contactat să interpreteze o piesă la Festivalul Mamaia. Aceasta a marcat momentul în care și-a dedicat cariera muzicii ușoare și pop. A înființat o trupă de turneu numită Vodevil și a continuat să aibă succes în această nouă direcție muzicală.
Gabriel Cotabiță a fost prezent pe scenă în calitate de compozitor la Festivalul Mamaia din 1995, unde a oferit o piesă Nicoletei Ciopraga pentru a concura la secțiunea de interpretare.
De-a lungul carierei sale, el a jucat și în filme muzicale, precum „În fiecare zi mi-e dor de tine” și a fost prezentator în cadrul festivalurilor muzicale precum „Cerbul de Aur”.
În 2002, a fondat alături de Mihai Pocorschi grupul VH2. Cotabiță a primit Diploma de Onoare a Ministerului Culturii și Cultelor în 2002, recunoscându-i-se contribuția semnificativă la peisajul muzical românesc.
1960: John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în competiția pentru funcția de președinte al SUA
John Fitzgerald Kennedy (n. 29 mai 1917 – d. 22 noiembrie 1963), cunoscut și ca John F. Kennedy, JFK sau “Jack Kennedy”, a fost cel de-al treizeci și cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii. A servit din 1961 până la asasinarea sa survenită în ziua de 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas.
A fost unul dintre membrii cei mai proeminenți ai familiei Kennedy implicați în politică, fiind totodată considerat un stindard al liberalismului american. Richard Milhous Nixon (n. 9 ianuarie 1913 – d. 22 aprilie 1994), al treizeci și șaptelea președinte al Statelor Unite, îndeplinind această funcție între 1969 și 1974, când a devenit primul și încă singurul președinte american care a demisionat din funcție.
1972: A murit poetul american Ezra Pound, fondatorul imagismului în literatură
Ezra Weston Loomis Pound (n. 30 octombrie 1885 Hailey, Idaho SUA – d. 1 noiembrie 1972 Veneția, Italia) a fost un poet american, reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului XX. Începând cu anul 1917 a fost redactor la revista ”Little Review” și corespondent la Paris pentru ”The Dial”, călătorind mult în Europa si stabilindu-se în cele din urmă la Londra.
În această perioadă, Pound s-a implicat în politica fascistă și cand s-a întors în Statele Unite abia în 1945, a fost arestat sub acuzația de trădare datorită difuzării propagandei fasciste la posturile de radio din Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Considerat a fi nebun, a fost închis într-un azil timp de 12 ani.
Întreaga creație poetică a lui Ezra Pound a fost publicată în doar două volume: ”Collected Shorter Poems” (Londra,1984) – ediția americană fiind intitulată ”Personae: Collected Poems” (1971) și ”The Cantos of Ezra Pound” (1972). Ezra Pound a decedat la Veneția in Italia.
1989: A murit asasinată cântăreața Mihaela Runceanu
După absolvirea Conservatorului, în 1978, cu lucrarea „Muzica uşoară românească şi rolul său în societatea contemporană“, a lucrat ca profesoară de vioară la Şcoala Generală de Muzică din Brăila. În această perioada, cânta uneori în oraş cu formaţii locale. După aceea, a revenit o vreme la Buzău ca profesoară de vioară chiar la liceul în care învăţase, iar posibilitatea să se dezvolte profesional a sosit la scurt timp: în 1980 a devenit profesoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti.
De-atunci a pregătit cu entuziasm mulţi artişti: i-au fost elevi Adrian Enache, Mădălina Manole, Silvia Dumitrescu şi Nicola (Nicoleta Alexandru). Nu doar vocea o diferenţia pe Mihaela Runceanu de alte interprete ale vremii, ci şi alegerile vestimentare. Costumele variate, glasul şi prezenţa scenică o apropiau de solistele din Occident, cu toate că se lovea, ca toţi ceilalţi artişti, de limitele regimului comunist.
Până în 1989 a reuşit să scoată trei discuri, iar postum au mai apărut câteva albume, la Electrecord, cu piesele înregistrate în anii ’80. De la începutul carierei Mihaela Runceanu şi-a păstrat preferinţa pentru muzica lentă, dar prin 1988 era deja atrasă, de asemenea, de melodiile mai ritmate; a şi cântat câteva, de pildă: „Oameni“ şi „Vara“, de Alexandru Simu.
Ultimul concert al Mihaelei Runceanu a fost pe 28 octombrie 1989, la Sala Radio, primul şi singurul în care a văzut-o Andreea, vara ei, care atunci avea 9 ani. Câteva zile mai târziu, în dimineaţa de 1 noiembrie, pe la 1.00, Mihaela a murit. Un bărbat, „o cunoştinţă“ – cum s-a prezentat chiar el în discuţiile cu reporterii, după eliberarea din închisoare la 17 ani de la crimă, a strangulat-o cu un cablu de la telefon, a stropit-o cu benzină şi i-a dat foc.
2005: Astronomi ai NASA au anunțat că au descoperit încă doi sateliți ai planetei Pluto
Pluton (sau Pluto) are cinci sateliții naturali cunoscuți. Charon, în comparație cu corpul în jurul căruia se rotește, este proporțional mai mare decât oricare alt satelit al unei planete cunoscute sau planetă pitică din sistemul solar.
Ceilalți patru sateliți, Nix, Hydra, Styx și Kerberos, sunt mult mai mici
Se încarcă comentariile...
