Oribila încercare de instrumentalizare a unei crime teribile în America divizată şi înspăimântată

Foto EPA EFE

Cunoaşteţi foarte bine eventimentele, imaginile teribilei crime ai cărei autori sunt poliţişti albi care ucid un tânâr afro-american neînarmat au făcut înconjurul lumii.

Este în plină desfăşurare o reacţie masivă de protest care s-a întins deja în cel puţin 17 mari oraşe şi metropole americane, cu violenţe grave care continuă deja de câteva zile şi nopţi şi care au depăşit imediat nivelul de reacţie al forţelor de poliţie. Au fost convocate efectivele Gărzii Naţionale (în Minnesota a fost chemat sub arme întreg efectivul Gărzii Naţionale), fiind impuse interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii. Şi, într-o mişcare de ultimă oră, Trump a anunţat trimiterea unor efective ale armatei (deocamdată, într-o primă etapă, trupe ale Poliţiei Militare) în zone din SUA. Totul salutat printr-un tweet: „Great Job the National Guard! No Games!“ în care dă vina pe incompetenţa primarului democrat din Mineapolis de a rezolva situaţia.

Politizarea tragediei s-a produs extrem de rapid, atunci când coordonatorii de campanii politice şi consilierii de securitate ai lui Trump şi Biden au realizat că aceste manifestaţii (care deja au început să producă primele victime umane în rândul demonstranţilor şi poliţiei totodată) pot deveni - unii spun că deja au devenit - nu numai principala temă a discuţiilor din perioada electorală, ci constituie un element care va coagula o reacţie foarte puternică nu numai în cadrul comunităţii afro-americane, dar va aduce alături de aceasta şi celelalte comunităţi (altele cât albii WASP) care au a-i reproşa lui Trump teme incendiare şi foarte dureroase pentru ei toţi, cum ar fi toate legislaţiile impuse acum de Administraţia de la Washington în problema imigraţiei, reunirii familiei, construirii zidului la frontiera cu Mexicul etc.  Era firesc să fie aşa? Desigur, în SUA, în atmosfera actuală, era de aşteptat că vor exista asemenea încercări, dar mai degrabă experţii se aşteptau la „dezvăluiri“ din dosarele la care se lucrează de mai mult timp folosind tot ce pot oferi diversele arhive pentru decredibilizarea unuia dintre cei doi competitori. Numai că poveştile cu amintiri sunt una, iar imaginile cu oraşe în flăcări, cu distrugeri şi replica brutală a poliţiei sunt elemente de mult mai mare interes imediat pe care le rulează acum în buclă continuă diversele canale de ştiri, cu aât mai mult cu cât aceste violenţe au loc în proximitatea imediată a Casei Albe.

În consecinţă, logic, reacţionează Joe Biden, urmând linia moderată a lui Obama care, anterior, dăduse un mesal în aproximativ aceeaşi tonalitate

Până acum, nu-i aşa, este cam la ce te puteai aştepta. Nimic spectaculos, tocmai fiindcă echipele de comunicatori de-abia acum, sub presiunea enormă a eventimentelor, încearcă, cu mai mult sau mai puţin succes, să găsească tonul corect al mesajelor pentru ca liderii să nu fie acuzaţi ulterior de sprijinirea violenţelor care pot urma. Dar moderaţia asta momentană nu înseamnă că „echipele negre“ nu-şi fac treaba, trimiţând pe reţelele sociale falsuri foarte bine făcute şi proiectate să arunce cât mai multă benzină pe focul deja declanşat. Urmând logica manualelor de specialitate, se pleacă de la un eveniment absolut real, adică apelul telefonic dat de Trump familiei lui George Floyd, omul de 48 de ani ucis de echipajul de poliţie de la Minneapolis. Şi apoi apare acest mesaj care a provocat stupoare şi strigăte de ură şi protest, fiind reluat de zecii de mii de utilizatori în prima oră după difuzare:

Imediat au reacţionat reţelele sociale care au ataşat foarte necesara menţiune de „FALS“ dar, pentru foarte mulţi, falsul acesta deja produsese deja confirmarea de care aveau nevoie pentru a-şi motiva reacţiile extreme. Şi cum să fie nu fie aşa dacă au auzit că Trump în persoană ar fi fi spus că : „Am vorbit cu familia lui George Floyd. Mi-au spus că sunt foarte onoraţi să mă audă. Le-am spus că nu mai vreau să văd un om de culoare să moară cu un genunchi pus pe gât. Părea să fie dureros. Sunt mai multe feluri mai bune de a muri. Nici un fel nu e bun, dar ăsta era foarte rău". Este un exemplu de provocare grosolană care poate provoca o uriaşă tragedie sau poate alimentaflăcările deja pornite.

Este un fals deoarece, cum notează cei de la SNOPES, acest tweet nu apare în timeline pe contul lui Trump şi nici în cel care ţine evidenţa mesajelor şterse „şi nu s-a putut demonstra existenţa unui asemenea mesaj transmis sau retransmis de pe Twitter“.

Războiul informaţional a intrat în funcţiune şi poate produce rezultate din cele mai neaşteptate şi, de ce nu, poate profita de porţile deschise chiar de apelul lui Trump chemând la instituirea unor reţele sociale strict pasive. Vă daţi seama, într-un asemenea caz, unde se poate ajunge?

Între timp, atenţie la aceste mesaje reale ale lui Donald J.Trump, acolo unde vorbeşte despre posibilitatea ca armata, în faţa impotenţei liberalilor şi democraţilor, „să facă ceea ce trebuie făcut, asta însemnând folosirea puterii nelimitate a armatei noastre şi multe arestări“. Şi asta în condiţiile în care nici măcar, la modul oficial, nu s-a intrat în campania electorală. Ce urmează?