O raţiune a modificării Constituţiei ruse: odraslele oligarhilor din jurul lui Putin şi preocuparea pentru securizarea averilor

O raţiune a modificării Constituţiei ruse: odraslele oligarhilor din jurul lui Putin şi preocuparea pentru securizarea averilor

Vladimir Putin (dreapta) şi noul premier rus Mihail Mişustin FOTO EPA-EFE

Copiii elitei din jurul lui Vladimir Putin se vor confrunta cu o provocare serioasă după 2024 în ceea ce priveşte păstrarea bunurilor şi privilegiilor dobândite în ultimii 20 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alegerile prezidenţiale din 2024 din Rusia vor fi unele în care generaţia numită „Copiii lui Putin”, care a făcut carieră şi a profitat de cei 20 de ani de preşedinţie ai lui Vladimir Putin, se va confrunta cu o provocare serioasă în ceea ce priveşte păstrarea bunurilor şi privilegiilor dobândite în tot acest timp, este de părere un reputat comentator rus.

La 16 ianuarie, Vladimir Putin şi-a anunţat dorinţa operării unor modificări în Constituţia Rusă. Anunţul a fost urmat de demisia premierului Dmitri Medvedev şi înlocuirea lui cu un tehnocrat, fostul şef al Fiscului Mihail Mişustin, precum şi de înfiinţarea unui grup de lucru care să vină cu propuneri în acest sens. Format din 75 de persoane, printre care şi celebrităţi şi sportivi, grupul de lucru şi-a prezentat deja recomandările. Toate îi convin de minune lui Putin. De exemplu, ruşii ar putea fi chemaţi la un referendum pentru a consfinţi că vor să fie cetăţeni ai unei ţări nucleare, învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial şi unde familia este formată doar de uniunea între un bărbat şi o femeie. O altă iniţiativă prevede introducerea conceptului de Dumnezeu în Constituţie. Sub camuflajul acestor presupuse doleanţe populare şi unor garanţii de ordin social, Vladimir Putin şi elita din jurul său nu urmăresc decât să obţină validarea pentru o serie de măsuri care reprezintă de fapt miza reală a acestui plebiscit, şi anume limitarea atribuţiilor viitorului preşedinte, extinderea autorităţii Parlamentului şi întărirea Consiliului de Stat. Alte două chestiuni ar putea fi aprobate: acordarea imunităţii pe viaţă pentru preşedinţii ruşi, primul beneficiar urmând a fi Putin, şi chiar atribuirea rolului de comandant suprem după 2024 pentru cine altcineva decât acelaşi Putin. Data referendumului, văzut ca un test pentru puterea actuală din Rusia, încă nu a fost stabilită. Procedura se află acum în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, care s-a pronunţat favorabil într-un vot în primă lectură pe tema modificării Constituţiei.

Vladimir Putin conducând o şedinţă a Comisiei „responsabile“ de modificarea Constituţiei FOTO EPA-EFE

În mod firesc, această mişcare a stârnit numeroase comentarii, atât în Rusia, cât şi în Occident, mai ales că multă lume se întreabă dacă Vladimir Putin, aflat de două decenii la putere, va mai recurge la o chichiţă constituţională, precum cea din 2012, pentru a rămâne cel mai puternic om de stat din Rusia după 2024. Ideea generală este că fostul agent KGB ar intenţiona să preia conducerea unui Consiliu de Stat întărit, al cărui rol va prevala asupra celui deţinut de viitorul şef al statului rus.

„Părinte al naţiunii“

Într-o amplă analiză publicată pe site-ul carnegie.ru cu titlul „Copiii lui Putin. Elita rusă se pregăteşte pentru 2024“, jurnalistul Andrei Kolesnikov îl vede pe Vladimir Putin asumându-şi un rol de „părinte al naţiunii“, cum a procedat recent fostul preşedinte kazah Nursultan Nazarbaev, scopul fiind protejarea elitei din jurul său şi al progeniturilor ei.

Cu toate că mai e mult până în 2024, elita din jurul lui Putin  îl consideră deja un an de referinţă pentru ea. Este anul în care Vladimir Putin ar urma să îşi încheie al patrulea mandat prezidenţial şi ultimul permis de Constituţia rusă şi să fie înlocuit cu altcineva la Kremlin, unde s-a instalat pentru prima dată la 31 decembrie 1999 şi a revenit la 7 mai 2012, după fix patru ani de rocadă cu deja fostul premier Dmitri Medvedev. Astfel, Rusia post-2024 ar trebui să fie una cu un alt lider după mai bine de două decenii. Totuşi, istoria rusă arată că transferurile de acest tip pot fi la originea unei turbulenţe neaşteptate, scrie Andrei Kolesnikov.

Putin şi cercul său de intimi au în vedere mai multe opţiuni în legătură cu gestionarea tranziţiei. Unul dintre scenarii prevede o retragere formală, dar păstrarea unui statut proeminent, prin arogarea rolului de „părinte al naţiunii”, după modelul Nazarbaev. Acest scenariu este alimentat de propunerea cu privire la creşterea rolului Consiliului de Stat cu noi atribuţii, intenţia finală fiind propulsarea lui Putin la conducerea acestui organism. Această mişcare este prevăzută a fi făcută mai încolo. Eforturile depuse acum se concentrează pentru obţinerea unui sprijin public în vederea noilor modificări şi  asigurarea unei tranziţii nedureroase, afirmă autorul.

Încredere instinctivă în „siloviki“

În vederea realizării unei tranziţii line în 2024, un rol cheie în acest proces a fost alocat unui grup de oameni în general necunoscuţi marelui public, dar cu poziţii importante în aparatul de stat. Acest grup poate fi numit „Elita tehnocrată”, o adunătură de oficiali de pe diferite paliere dar cu anumite lucruri în comun, cum ar fi profesionalismul şi loialitatea faţă de Putin. Spre deosebire de „siloviki“ (înalţii demnitari din serviciile secrete şi armată, n. red.), aceşti tehnocraţi nu iau decizii politice cheie şi nu sunt consideraţi eligibili pentru funcţii politice de prim rang. Dar conferă impresia unui proces de tehnocratizare, un proces implementat în baza unor scheme de gestionare a cadrelor încurajate de oficiali de prim rang de la Kremlin, precum Anton Vaino şi Serghei Kirienko. În schimb, deciziile importante rămân la latitudinea unui cerc restrâns de siloviki, oamenii în care fostul agent Putin are o încredere instinctivă.

Vladimir Putin şi bunul său prieten Ghennadi Timcenko FOTO EPA-EFE

Multe sunt în joc pentru cei aflaţi acum la vârful puterii ruse. După cum menţionează analistul politic şi scriitorul Ivan Krastev, este vorba de perpetuarea „putinismului” în absenţa lui Putin. „Convingerea lui Putin este că Rusia nu are nevoie de un singur succesor - aşa cum a făcut-o sub Boris Elţin -, ci de o generaţie succesorală. El vede viitoarea tranziţie ca un transfer de putere de la generaţia sa la «Generaţia Putin»“.

În termeni practici, alegerile prezidenţiale din 2024 din Rusia vor fi unele în care generaţia numită „Copiii lui Putin”, care a făcut carieră şi a profitat de cei 20 de ani de preşedinţie ai lui Vladimir Putin, se va confrunta cu o provocare serioasă în ceea ce priveşte păstrarea bunurilor şi privilegiilor dobândite în tot acest timp. Cine sunt aceşti copii? Odraslele elitei din jurul lui Putin, care ocupă acum funcţii de prim rang în stat şi în sunt pe cale să preia afacerile părinţilor. Unul dintre aceşti copii este Dmitri Patruşev, fiul fostului şef FSB Nikolai Patruşev. Dmitri Patruşev deţine portofoliul Agriculturii din toamna lui 2018. Alţi copii ai unor asociaţi ai lui Putin propulsaţi în funcţii înalte sunt Boris Kovalciuk, fiul lui Iuri Kovalciuk, acţionarul principal al Băncii Rossia, Gleb Frank, fiul fostului ministru al Transporturilor Serghei Frank şi ginerele lui Ghennadi Timcenko, un miliardar şi prieten bun al preşedintelui rus, Igor şi Roman Rotenberg, fiii miliardarului Arkadi Rotenberg, un fost partener de judo al preşedintelui rus, şi Serghei S. Ivanov, fiul lui Serghei B. Ivanov, un vechi aliat al preşedintelui rus. Problema acestor copii, după cum spune un funcţionar al statului rus care a participat la o anchetă pe această temă efectuată de Centrul Levada, constă în faptul că îşi pot pierde imediat poziţiile, afacerile şi statutul dacă părinţii lor scapă din mână puterea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: