Actualizare, 3 iulie, ora 16.45

Potrivit ziarului egiptean Al-Ahram, liderii forţelor armate egiptene au avut o întâlnire de criză, miercuri 3 iulie, doar cu câteva ore înainte de încheierea ultimatumului dat preşedintelui Mohamed Morsi, ca să răspundă cererilor opoziţiei.

Conducerea militară a planificat să emită o declaraţie, după expirarea termenului limită, la 04:30, ora locală.

Al -Ahram susţine că se aşteaptă ca preşedintele să demisioneze sau să fie revocat din funcţie.

Va fi înfiinţat un consiliu prezidenţial, format din trei membri, prezidat de către şeful Curţii Supreme Constituţionale.

Mohamed El Baradei, care reprezintă coaliţia de opoziţie a Salvării Naţionale s-a şi întâlnit, azi, 3 iulie, în legătură cu această oportunitate, cu liderul armatei, generalul Abdel-Fattah al-Sisi.

*****************************************************************************************************************

Actualizare, 2 iulie, ora 19.47.

Agenţia Reuters a difuzat informaţii despre "proiectul foii de parcurs" al armatei egiptene, care cuprinde cinci puncte, aplicabile din momentul expirării ultimatumului generalului Abdel-Fatah al-Sisi. 

Iată ce vor face militarii egipteni, dacă eşuează convorbirile dezirabile, dintre preşedintele Mohamed Morsi şi liderii opoziţiei:

1. Suspendarea Constituţiei,

2. Dizolvarea Parlamentului condus de islamişti,

3. Instituirea unui Consiliu Interimar de Conducere, până când constituţia va fi schimbată,

4. Modificarea constituţiei, ce conţine articole de inspiraţie religioasă, în câteva luni,

5. Organizarea de alegeri prezidenţiale.

Planul va fi discutat cu Frontul de Salvare, din opoziţie şi alte forţe imediat ce ultimatumul expiră.

În imaginile de mai sus, elicopterele armatei zboară cu drapelul naţional, spre extazul manifestanţilor opoziţiei.

*******************************************************************************************************

Anterior afirmam, în comentariul meu, că la ora actuală, la Cairo, se confruntă două forţe politice puternice, arbitru redevenind armata, spre bucuria multora, din ambele tabere ideologice.

Dar cum nici islamiştii, care îl sprijină pe preşedintele Mohamed Morsi, nici laicii, care nu vor ca Egiptul să devină precum Iranul, nu au ajuns practic la niciun compromis, generalul Abdel-Fattah al-Sissi, ca orice militar care se respectă, s-a ţinut de cuvânt.

S-a dus la televiziune, unde a indicat că dacă şeful statului nu vine cu o modalitate de pacificare a spiritelor, în următoarele 48 de ore, armata îşi rezervă dreptul de a pune ordine.

În traducere liberă, nici preşedinţia, nici serviciile secrete, nici Fraţii Musulmani, nici miniştrii care îl susţin pe Morsi nu au îndrăznit să împiedice, să condamne gestul autoritar al generalului, sau să dezavueze declaraţia sa.

Una susţinută de corpul de comandă al Forţelor Armate Egiptene.

Termenul menţionat confirmă ce îmi spunea un interlocutor, cu prilejul recepţiei oferite, de Ziua Naţională a ţării sale, de doamna Laila Bahaa El-Din, ambasadoarea Republicii Arabe Egipt, la Bucureşti.

Mai précis că miercuri este ziua în care sunt destule şanse să se schimbe multe, la Cairo.

Şi prima modificare a fost impusă de viaţă.

Dacă va rămâne preşedintele Egiptului, Mohamed Morsi va trebui să găsească o soluţie pentru a da satisfacţie militarilor, în sensul că opinia lor contează în ecuaţia viitorului, fie şi din raţiuni de echilibru şi descurajare a altor tentative, de a schimba pe cei care deţin acum puterea, în urma alegerilor cu care se legitimează, în faţa contestatarilor.

Dacă lovitura de stat, practic sugerată, va avea loc, istoria se va rescrie în Egipt.

Şi o asemenea variantă ar genera evoluţii comparabile şi în Turcia, unde la nivelul generalilor şi ofiţerilor cu grad superior există frustrări puternice, generate de excesele guvernului islamic, de la Ankara.

Dacă militarii se vor limita doar la forţarea unor negocieri politice, cu final greu de anticipat, atunci, peste câteva luni, generalul care a citit declaraţia pentru care avea sprijinul Consiliului Suprem al Forţelor Armate, va deveni un personaj trecut rapid în rezervă.

Oponenţii preşedintelui Morsi ştiu că armata egipteană, ca şi aceea turcă, doreşte să păstreze statutul său laic.

De data asta, Fraţii Musulmani ar face bine să recurgă la soluţia unui înţelept pas înapoi.

Altfel pierd totul - pe actualul preşedinte şi majoritatea parlamentară, după viitoarele clamate alegeri anticipate.

Întrebarea este nu ce fel de dimineaţă va avea miercuri, 3 iulie, preşedintele Mohamed Morsi, ci unde se va trezi?

Ca şi acum, în reşedinţa păzită de Garda Republicană?

Sau în arest la domiciliu, urmărind la televizor primele măsuri anunţate de conducerea armatei?