V-am vorbit despre ruşinea fără precedent încasată de Rusia în momentul când i s-a suspendat dreptul de vot în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, umilinţă politică majoră pentru un stat membru permanent în Consiliul de Securitate. De data asta, episodul a continuat la un nivel superior: miniştrii de finanţe din G7, reuniţi miercuri la Washington pentru o şedinţă organizată de cei din G20, într-un comunicat oficial cum nu mai fusese vreodată în istoria organizaţiei, au deplâns participarea Rusiei la reuniune.

Organizaţiile internaţionale şi forumurile multilaterale nu ar mai trebui de acum înainte să organizeze activităţi împreună cu Rusia după modelul business-as-usual... Regretăm participarea Rusiei în forumurile internaţionale, inclusiv în G-20... Democraţiile lumii nu trebuie să rămână fără reacţie în faţa continuării agresiunii făcute de Rusia şi în faţa crimelor de război comise“ - s-a explicat de către miniştrii din G7 (foto, alături de reprezentantul UE) pentru a motiva momentul spectaculos în care, în timp ce vorbea reprezentantul Rusiei, au părăsit demonstrativ sala de reuniune.

Rishi Suniak, ministrul britanic de externe, a scris pe Twitter că "puţin mai devreme, reprezentanţii ţării mele, împreună cu omologii americani şi canadieni, au părăsit reuniunea G20 de la Washingtom în momentul în care vorbea delegatul Rusiei... Suntem uniţi în a condamna războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi solicităm adoptarea unei coordonări internaţionale întârite faţă de Rusia". 

Diviziuni majore în perspectivă? Evident că da, acesta este doar un modest început, îmi spuneau mai multe surse din structurile de la Geneva şi de la New York ale unor organizaţii internaţionale printre care şi ONU. Deocamdată, la Washington, delegaţia rusă a adoptat atitudinea "nu ştiu, n-am văzut, n-am auzit", în discursul său pronunţat chiar în momentul în care reprezentanţii G7 părăseau sala, ministrul adjunct de finanţe al Rusiei nu a menţionat nimic despre acest subiect, n-a avut niciun fel de reacţie, solicitând doar, la modul foarte general, ca în G20 să nu se politizeze situaţiile care apar între ţările membe şi subliniind că, încă de la început, ideea centrală fusese ca accentul principal să fie pus pe problemele economice. A mai spus, conform surselor citate, că "un alt aspect al crizei actuale este că sapă la temelia încrederii în sistemul actual monetar şi financiar...Nu mai este garantată nici securitatea rezervelor internaţionale şi nici posibilitatea comerţului liber şi a tranzacţieilor financiare".

Directorul executiv al FMI, Kristalina Georgieva, a afirmat că pentru G20 este vorba despre "un moment dificil": "În mod foarte clar, trebuie să ne confruntăm cu fapte foarte, foarte neliniştitoare... Dar trebuie să recunoaştem şi cât suntem de interdependenţi şi este limpede că va trebui să ne continuăm cooperarea".

O viziune care, în mod clar, nu este împărtăşită de toată lumea, în orice caz nu de miniştrii reprezentând cele mai dezvoltate ţări ale lumii, mult mai aproape de analiza făcută de doamna Freeland, ministrul de finanţe canadian care este şi vice-prim ministru al ţării sale, care a spus că "această reuniune de acum de la Washingtom a fost convocată pentru a analiza modul în care sprijinim economia mondial - iar invazia ilegală a Ucrainei de către trupele ruseşti reprezintă o ameninţare gravă la economia globală". A mai adăugat într-un mesaj pe Twetter că nu ar trebui să fie permisă participarea Rusiei la acest tip de reuniuni, pe aceeaşi lungime de undă cu Christian Lindner, ministrul german de finanţe, care spunea că Rusia este ţara care trebuie să fie făcută direct răspunzătoare pentru încetinirea dramatică a creşterii economice pe plan mondial, pentru creşterea inflaţiei şi a problemelor foarte serioase apărute pe liniile de aprovizionare, concluzia sa fiind identică: "Rusia trebuie izolată".

Este exact pe imginea prăpastiei reale care începe să se contureze ca nouă realitate de sistem caracterizând noua şi extrem de ciudata (dar şi foarte periculoasa) Nouă Ordine Globală care se polarizează din ce în ce mai puternic pe motive ideologice, ignorând din ce în ce mai mult efectele dramatice pentru viaţa de fiecare zi a oamenilor, cele pe care, de altfel, le deploră foarte corect la nivelul mesajului lor de corectitudine politică.

O asemenea ruptură desparte două emisfere care nu sunt doar de putere economică şi grad de dezvoltare socială şi nici doar pieţe de producţie sau desfacere. Iată, în G20, ţările reprezentate sunt Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Coreea de Sud, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Turcia şi SUA. Tehnic vorbind, ele reprezintă 80% din GDP-ul global, iar apariţia unor asemenea diferenţe politice majore au făcut deja pe unii comentatori să vorbească despre posibilitatea instituirii unui blocaj care, mai departe, în situaţia că se confirmă o rapidă degradare a situaţiei militare din Ucraina şi conflictul se poate extinde regional, poate crea premizele unui vot care să ducă, şi în acest caz, la excluderea Rusiei din organizaţie. Foarte greu în acest moment, ţările din BRICS afirmându-şi solidaritatea cu Rusia, dar deloc imposibil.

Spun asta deoarece a devenit foarte clar că americanii - secondaţi acum de toţi aliaţii lor relevanţi din blocul occidental - vor continua să exprime poziţia comună sintetizată de Jen Paski, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe care, salutând gestul făcut de Janet Yellen, reprezentanta SUA, de a părăsi lucrările G20, a spus că "acest lucru reprezintă o indicaţie a faptului că preşedintele Putin şi Rusia au devenit nişte paria pe scena internaţională".

Folosirea sintagmei "paria pe scena internaţională" este un gest de o gravitate fără precedent în relaţia cu Rusia şi arată, cel puţin din punctul meu de vedere, cât de serioasă este situaţia şi cum arată panta pe care deja a început să alunece criza la nivel de relaţii internaţionale. Amintiţi-vă că doar în situaţii-limită aţi auzit folosindu-se această formulare acuzatoare în forumuri internaţionale, începând cu SUA care astfel au reacţionat atunci când cereau măsurile cele mai dure împotriva unor "rogue states", în aceiaşi termeni ca acum pentru Rusia.

Vom vedea ce efecte se profilează în viitorul apropiat şi, mai întâi de toate, să vedem care va fi etajul superior pe care se va muta, în zilele următoare, acest tip de confruntare care deja degenerează. Se fac pregătirile necesare, deja s-au depus documentele necesare pentru faza procedurală şi asta e o posibilă explicaţie pentru radicalizarea discursului rusesc care, simţind primejdia, ameninţă cu represalii.

Care este sensul acestui drum pe viitor? O extensie a ceea ce poate deveni curând o realitate: fie implozia G20, fie un acord al membrilor faţă de poziţia exprimată de preşedintele Biden care a spus deja că Rusia nu ar trebui să mai facă parte din G20. Va fi sprijinită candidatura Poloniei care a cerut să ia locul Rusiei în G20? Orice e posibil numai că, în acelaşi timp, iată şi harta raţionamentelor financiare în funcţie de care s-ar putea decide o asemenea mişcare:

Ce va urma?

Se pare că este iminentă o altă spectaculoasă mişcare în instituţiile internaţionale, motivată din nou de acţiunile Rusiei şi care s-ar putea să lovească extrem de tare în prestigiul său internaţional, aprofundând acest statut de "paria".

Numai că realitatea s-ar putea să fie cu mult mai complicată şi mai dramatică decât jocurile de război care sunt acum deliciul generalilor şi politicienilor, mereu aflaţi cât se poate de departe de locurile unde chiar curge sânge. Slavă Domnului că pe noi nici că nu are de ce să ne intereseze toată balamuceala asta, sunt acolo şefii care vor zice ce trebuie făcut, când şi cu cine la butoane.