Damnatio memoriae: „Te blestem ca numele tău să nu mai fie pomenit niciodată şi chipul tău să fie ascuns în negură pentru totdeauna!“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
sss

Este unul dintre cele mai teribile ritualuri de magie neagră din istoria lumii, istoriceşte consemnat pentru prima oară în „Papirusurile de la Torino“, atunci când se menţionează „Cartea lui Thot“, acolo unde se descria pe larg modul în care magii egipteni au lucrat la un complot împotriva faraonului, erezie pentru care toţi participanţii au fost condamnaţi la moarte în chinuri groaznice.

„Cartea lui Thot” a fost declarată ilegală, toate exemplarele găsite fiind arse în mod ritualic.  Se spune că ar mai exista cel puţin un exemplar, dar că forţa blestemelor este atât de puternică încât cel care apucă să spună că are cartea va muri în doar câteva zile.

aa

Asta este legenda. Oricum, este prima confirmare istorică a unei tradiţii odioase care s-a păstrat cu osârdie în toată istoria umanităţii, sub toţi dictatorii, dusă la îndeplinire de cei care doreau să le facă pe plac, eliminându-le din memoria analelor toţi duşmanii. Poate, pentru timpul respectiv, una dintre cele mai interesante relatări despre un blestem aruncat asupra memoriei faraonului Tutankhamon este şi una reală, urmaşii săi ordonând cea mai teribilă măsură, scoaterea numelui faraonului de pe Lista Regilor şi scoţând din anale orice referinţă la persoana sau actele sale administrative. Şi mai sunt multe poveşti consemnate despre „scoaterea din istorie“ a unora dintre faraoni, în unele cazuri păstrându-se în biblioteci acum ferecate prezentarea ceremoniei de magie făcute de Marele Preot.

Procedeul a continuat în perioada Chinei imperiale sau a Imperiului Roman, istoricii vorbind despre exemplul – la limita credibilului, dar confirmat de Dion Cassius – dat de ura cumplită a împăratului Caracalla faţă de fratele său Geta. Dă ordin să fie asasinat şi, după aceea, ani şi ani de zile, urmăreşte personal ştergerea „damnatio memoriae”, decizia fiind de a dărâma toate statuile, de a distruge toate efigiile sau documentele, directe sau indirecte, care-l pomeneau pe Geta, confiscând până şi testamentul acestuia, anunţând că pomenirea numelui Geta era pasibilă de pedeapsa cu moartea. Apoi, în Efes, a fost interzisă pomenirea numelui lui Erostate, personajul care a mărturisit că a vrut să rămână în istorie incendiind templul zeiţei Artemis. Acesta a fost şi sensul ceremoniei oficiale - dar reluând un procedeu al magiei negre - prin care a fost acoperit cu văl negru locul unde trebuia să se afle portretul dogelui Marino Fallero din sala Marelui Consiliu din Palatul Dogilor, pedeapsă după încercarea sa eşuată de lovitură de stat. Blestemul „damnatio memoriae” a fost rostit şi în cazul teologului reformist ceh Jan Hus, condamnat la ardere pe rug pentru ca „nimic să nu mai rămână din el“.

Procedeul a fost preluat şi aplicat cu precizie şi maximă stricteţe de către toţi dictatorii monstruoşi ai secolului trecut, Hitler şi Stalin, fiind cu adevărat obsedaţi de rescrierea istoriei lor personale pentru a transmite posterităţii ideea de unicitate, eroism, putere şi justificându-şi sentimentul asupra unui destin excepţional şi reprezentativ care, în definitiv, era şi suprema justificare pentru toate actele lor.

Operaţiunea modernă de „damnatio memoriae“ a constat din mai multe faze, dar, de regulă, prima parte, cea în care erau concentrate cele mai mari eforturi tehnice şi de imaginaţie, era prelucrarea corespunzătoare a imaginilor, fotografiile din tinereţe ale „marelui om“ din care, în funcţie de evenimente şi circumstanţe, erau eliminaţi martorii neconvenabili sau întâmplările care nu mai corespundeau noului statut al liderului. Astfel, în muzee, în manualele de istorie, de la un an la altul, aceeaşi fotografie „din tinereţea eroică“ avea să apară modificată prin restrângerea numărului de personaje, cel mai adesea absenţii fiind fie deja împuşcaţi, fie trimişi în lagărele de exterminare. Un exemplu celebru:

aa

Reflexul continuă şi acum. Două exemple.

Se ştia că, la Washington, va urma un „Marş al femeilor“ la care îşi anunţase prezenţa Donald Trump, gest în premieră absolută în istoria Administraţiei americane. Drept care, responsabilii din cadrul Arhivelor Naţionale Americane, instituţiei celebră şi profund respectabilă, îşi aduc aminte că există o fotografie realizată de Mario Tama pentru Getty Images în timpul ediţiei din 2017 a marşului, a doua zi după învestitura lui Trump în ianuarie 2017. Se cereau atunci mai multe drepturi pentru femei, reforma sistemului imigraţiei, se evoca problema drepturilor de care beneficiază comunitatea LGBT, se cerea un răspuns la inegalităţile rasiale, la problemele urgente de mediu. Evenimentul beneficiase de o participare impresionantă, doar în Washington manifestaseră sute de mii de persoane, plus ce adunase la alte manifestaţii similare din alte oraşe americane şi din străinătate.

Acum, în această atmosferă pre-electorală marcată de procesul din Senat pentru destituirea preşedintelui Trump, nimic nu putea să fie mai neplăcut decât descoperirea de către un reporter de la Washington Post a acestei fotografii trucate care figura într-o expoziţie organizată la Washington pentru a celebra centenarul dreptului de vot pentru femei în SUA. Sunt blurate  diverse mesaje explicite împotriva lui Trump.

aaaa

Spre cinstea lor, Arhivele Naţionale recunosc manipularea imaginilor: 

Am comis o eroare. Pe un afiş legat de expoziţia noastră privind cel de-al 19-lea Amendament, am blurat anumite cuvinte de pe pancartele ce figurau la Marşul Femeilor din 2017. Am făcut o greşeală. Ca Arhive Naţionale ale SUA, am fost întotdeauna devotaţi păstrării integrale a arhivelor, fără modificări.

Într-un răspuns adresat celor de la Washington Post, reprezentanţii instituţiei au explicat şi că modificările respective fuseseră făcute în spiritul unei poziţii apolitice şi non-partizane. Am decis să blurăm numele preşedintelui, au spus cei de la Arhivele Naţionale, pentru a nu ne angaja într-o dezbatere politică.

O altă poveste stranie – pe care cei de la Associated Press o explică drept o simplă greşeală de editare – are acum o difuzare internaţională, fiind invocat mesajul trist al activistei ugandeze pentru climat Vanessa Nakate care evocă motivaţii rasiste care au determinat scoaterea sa pe fotografia iniţială (cinci persoane), iniţial fiind difuzată o fotografie în care figurează doar patru participante, toate de rasă albă, fotografie dispărută acum de pe fluxul agenţiei de ştiri.

greta thunberg Loukina Tille Luisa Neubauer isabelle Axelsson Vanessa Nakate foto captura the guardian

„Asta înseamnă că nu am nici un fel de valoare în calitate de activistă africană? Că populaţia africană nu are valoare? Nu merităm asta“, a exclamat Vanessa Natake, care spune că, pentru prima dată în viaţă, a descoperit sensul cuvântului „rasism“.

sss

Şi acesta ar putea fi doar începutul unei serial absolut fascinant despre modul în care este manipulată istoria prin imagini care trebuia să corespundă criteriilor puterii. Cred că v-ar putea interesa să vedeţi cum au fost modificate date esenţiale şi că, în definitiv, ceea ce ştim sunt fragmente dintr-o istorie cosmetizată şi politic politicoasă faţă de cine trebuie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite