Ce ne aşteaptă în 2022. Predicţiile unui futurolog: schimbări pe piaţa muncii, instabilitate politică şi intervenţie genetică

FOTO: Shutterstock

Vice-preşedinte de comunicare al Philip Morris International (PMI) şi un foarte cunoscut şi influent trendspotter, Marian Salzman îşi împărtăşeşte predicţiile pentru 2022: schimbări pe piaţa muncii, transformarea oraşelor, tensiuni politice şi intervenţie genetică.

Salzman este autoare şi co-autoare a peste 17 cărţi, a fost numită în topul celor mai puternici 25 de oameni de comunicare ai lumii şi a condus şi a lucrat în multe agenţii de PR şi publicitate, printre care Porter Novelli şi JWT Worldwide. Înainte de a se alătura echipei PMI, în 2018, a fost CEO Havas PR North America timp de 10 ani.

Marian a introdus conceptul de metrosexualitate în mainstream, a fost una din vocile care a identificat trendul glocalism-ului, iar în 2019 prezicea că haosul va deveni „noul normal”. În 2020, în cadrul raportului ei anual de trenduri, „Zoomsday Predictions”, a vorbit despre zoomificare şi efectele „marii pauze”. 

„Am intrat în 2021 cu gândul că lucrurile se vor îmbunătăţi, dar trebuie să trăim cu faptul că nu ne vom întoarce în 2019. Lumea s-a schimbat în mod fundamental. 2022 va fi un an chinuit", a declarat ea pentru Mirror.

Iată câteva dintre previziunile lui Salzman pentru anul care urmează:

Munca în 2022. „Mai mult timp, mai puţini bani” şi intervenţia inteligenţei artificiale

Cuvintele-cheie pentru piaţa muncii în 2022 sunt remote, hibrid, şi flexibilitate, crede Salzman. Chiar dacă nu toţi oamenii au luxul de a căuta şi de a găsi joburi mai bune, ei vor căuta acele compromisuri acceptabile. De exemplu, mulţi tind deja către un echilibru nou: „Mai mult timp, mai puţini bani”. Oamenii se raportează cu totul diferit la locurile de muncă şi vor mai mult de la ele, iar companiile vor face din ce în ce mai multe aranjamente pentru a încorpora această flexibilitate, precizează ea.

Pentru mulţi oameni munca de acasă a devenit normalitatea vieţii post-pandemice. Acest lucru a făcut-o pe Salzman să se întrebe dacă roboţii ar fi acum pregătiţi să preia locurile de muncă tradiţionale ale „clasei de mijloc", spunând că aceştia ar putea îndeplini cu uşurinţă sarcini de birou, precum şi munca de depozit.

Mini-oraşele şi hiperlocalismul

Oamenii din suburbii nu s-au mai dus la muncă în oraş. Cei din oraş s-au retras în natură, iar lumea vrea din ce în ce mai mult spaţiu verde şi mai multe opţiuni de mobilitate. Companiile îşi relochează sediile în funcţie de mediul de viaţă al angajaţilor lor. Oraşele trebuie să se adapteze mai bine la noile realităţi în 2022, prevede Marian Salzman.

„Administraţiile caută metode de a-şi reveni şi de a echilibra balanţa promiţând mai mult verde, mai puţină poluare, case pe care oamenii să şi le permită şi opţiuni de micro-mobilitate. Cele mai ambiţioase planuri anunţă oraşe de 15 minute - unde un locuitor poate găsi lucrurile de care are nevoie la o distanţă rezonabilă parcursă cu bicicleta. Dar asta poate veni şi cu riscuri de fragmentare a oraşelor în enclave unde clasele sociale şi diferitele culturi nu se mai întâlnesc”, spune Marian.

Regulile stricte ale pandemiei care au obligat oamenii să stea acasă şi să îşi limiteze călătoriile a adus un nou sens localizării. Oamenii vor descoperi un echilibru în „noul normal” şi vor călători iar, crede Marian. Dar o parte din efectele pandemiei şi ale hiperlocalizării vor continua şi în 2022 şi în anii care vor urma, cu atât mai mult cu cât ele sunt dublate de costurile carburanţilor şi de schimbările climatice.

Instabilitatea politică şi „centrul tăcut”

Opiniile politice extreme care domină social media vor crea instabilitate la nivel mondial, spune Salzman: „Este aproape schizofrenic modul în care ne trăim viaţa”. Din cauza mass-media, care favorizează extremele, oamenii „de pe baricade” care constituie centrul raţional, rămâne tăcut şi confuz. 

„Am pierdut capacitatea de a accepta că nu suntem de acord unii cu alţii. Ura e în creştere. Şi nu putem să ne opunem decât prin dialog productiv. Iar asta se face prin respect şi dorinţa de a înţelege. Avem nevoie de conversaţii bazate pe fapte şi informaţii verificate", spune Marian.

Intervenţia genetică

Pe fondul dezvoltării rapide a unui vaccin împotriva COVID-19, frica oamenilor faţă de ştiinţă a crescut, mai ales prin propagarea zvonurilor despre intenţia miliardarilor de a edita genetic rasa umană.

În prezent, cercetătorii caută metode de a utiliza tehnicile de editare genetică pentru a putea ajuta persoanele cu boli rare, dar Salzman spune că există temeri că ştiinţa ar putea fi folosită şi în alte scopuri:  modificarea anumitor trăsături, cum ar fi înălţimea, aptitudinile fizice şi inteligenţa.

„Acest lucru îi îngrijorează chiar şi pe unii oameni de ştiinţă importanţi, cum ar fi regretatul Stephen Hawking, care se temea că oamenii bogaţi ar putea folosi progresele ştiinţifice pentru a crea o elită îmbunătăţită genetic", precizează Salzman.

Furia şi angoasa generaţiei Z

Potrivit lui Salzman, generaţia Z este mai furioasă şi mai anxioasă decât cele din urmă. Ea aminteşte cuvintele fiului de 25 de ani al unuia dintre colegii ei: 

„Generaţia baby boomer a crescut crezând că lucrurile sunt gratuite. Generaţia mea a crescut ştiind că nimic nu este gratuit, pentru că totul are un cost".

Ea susţine că generaţia care a ajuns la maturitate sub perspectiva întunecată a schimbărilor climatice, a pandemiei şi a previziunilor economice sumbre nu se aşteaptă la un viitor plin de promisiuni şi prosperitate.

Acest lucru le lasă multor oameni două opţiuni în 2022, susţine ea: lupta pentru o schimbare radicală sau o creştere a egoismului şi a sprijinului pentru politica naţionalistă.