Trei scenarii după eşecul Schengen: compromisul, judecata sau încetarea monitorizării pe justiţie

Comisarul european pentru Afaceri Interne, suedeza Cecilia Malmstrom, şi ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers

Aderarea României la Schengen are şanse să se producă în 2012 dacă încetează monitorizarea pe justiţie sau dacă Olanda acceptă aderarea pe bucăţi.

Trei variante sunt cel mai des discutate la Bruxelles după ce, la Consiliul miniştrilor de Interne, România şi Bulgaria au fost amânate pe termen nelimitat pentru intrarea în spaţiul fără frontiere.
 
1 Acceptarea aderării în etape de către Olanda. Preşedinţia poloneză a anunţat, după ce Olanda a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen pe termen nedefinit, că va încerca, în următoarele săptămâni, să obţină de la olandezi acceptul pentru un compromis care să le dea celor două ţări măcar o dată de aderare. Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat că sprijină eforturile polonezilor de a debloca situaţia. Presiuni ca Olanda să cedeze, inclusiv din partea politicienilor francezi, au fost puternice în perioada Consiliului JAI de săptămâna trecută.

Olanda a respins deocamdată şi aderarea „parţială", ministrul pentru Imigraţie, Gerd Leers spunând că a accepta acum că ambele ţări să intre cu graniţele maritime şi cele aeriene ar însemna deja „o promisiune". Reprezentanţii preşedinţiei poloneze au spus că au discutat mult, în timpul consiliului de săptămâna trecută, pe această variantă, mai ales că numărul celor care circulă cu mijloace aeriene şi maritime este incomparabil mai mic faţă de cel al cetăţenilor care trec graniţele terestre. Leers a fost tranşant: „Mai vorbim după februarie 2012" (n.n. - data la care Bruxelles-ul anunţă rezultatele raportului interimat pe
Justiţie)

2 Încetarea monitorizării pe justiţie. Unul dintre diplomaţii români de la Bruxelles a apreciat că atâta vreme cât va exista raport pe justiţie, ţările care au interese politice interne să blocheze lărgirea spaţiului Schengen sau să dea semnale antimigraţie vor folosi acest pretext. „Vor considera că raportul pe justiţie e bun doar când va fi o foaie albă", au declarat surse diplomatice. Comisia Europeană a anunţat în premieră, vara aceasta, după raportul anual privind progresele României şi Bulgariei în sistemul judiciar că în 2012 va prezenta un bilanţ al evaluărilor sub aşa-numitul Mecanism de Cooperare şi Verificare în justiţie, moment considerat de o parte dintre experţi ca fiind cel în care Bruxelles-ul va renuţa la monitorizare.

3 Apelul la Curtea Europeană de Justiţie. Una dintre variantele „teoretice, dar puţin fezabile", dar pe care Bucureştiul a gândit-o după blocajul Franţei pe Schengen, a fost să se adreseze Curţii Europene de Justiţie. România ar putea invoca faptul că la aderare i s-a spus că, atunci când va îndeplini acquisul Schengen, va face parte din spaţiul fără frontiere. „Nu a fost o opţiune. Era obligatoriu. Iar noi am îndeplinit acum criteriile Schengen", a declarat unul dintre experţii „dosarului Schengen" consultaţi de „Adevărul Europa".

Diplomaţii români de la Bruxelles au fost întrebaţi de această ipoteză însă au apreciat că, deocamdată, nu există temei juridic. „Nu te-au respins. Practic nu au luat nicio decizie. Mai apoi pe cine să chemi în instanţă: Consiliul? Pe Olanda? Guvernul olandez?", au apreciat diplomaţii. În acelaşi timp, un astfel de proces ar putea dura cel puţin doi ani, timp în care decizia ar fi blocată. 

Reacţiile şi scenariile euroaleşilor

- Eurodeputatul finlandez Sapo Terho: "Finlanda are dubii cu privire la extinderea spaţiului Schengen, iar eu îi susţin punctul de vedere. În momentul de faţă, Finlanda nu poate accepta extinderea sub condiţiile existente. Finlanda consideră că ţara candidată trebuie să fie pregătită în totalitate atunci când aderă şi graniţele Schengen se deschid cetăţenilor ei."

- Europarlamentarul olandez Sophie in't Veld: "Considerăm că România şi Bulgaria ar trebui să-şi grăbească eforturile de combatere a corupţiei, într-un mod eficient, transparent şi să ajungă la situaţia în care autorităţile publice să fie responsabile şi departe de tentaţia corupţiei. Totuşi, considerăm că stâlpii porţii nu pot fi mutaţi chiar în timpul meciului. Dacă România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile, atunci ar trebui să le fie permis să adere la Schengen. Ţările de Jos ar fi trebuit să spună da măcar la aderarea în trepte."

- Europarlamentarul român Monica Macovei: În ciuda eforturilor mai multor politicieni români şi străini de a nu lega Mecanismul de Cooperare şi Verificare de accesul în Schengen, Macovei consideră că acest lucru este "normal". "Noi tehnic stăm bine, am investit bani, dar contează care sunt oamenii care accesează şi contează ce fac judecătorii. Dacă nu aplică legile în cazuri de criminalitate, acest lucru poate afecta toată ancheta, distruge bani şi timp. Toţi suntem într-un lanţ, judecători, procurori, vameşi, poliţişi care au acces la informaţiile din alte ţări Schengen, pentru că suntem într-o mare familie".

"Ţările de Jos ar fi trebuit să spună da măcar la aderarea în trepte. ''
Sophie in't Veld europarlamentar olandez