Lituania vrea să interzică ştirile false răspândite de Rusia. Proiectul legislativ este disputat pentru că ar reduce libertatea presei

Lituania vrea să interzică ştirile false răspândite de Rusia. Proiectul legislativ este disputat pentru că ar reduce libertatea presei

FOTO Arhivă

Parlamentarii lituanieni vor să scoată în afara legii răspândirea neîncrederii în stat şi tentativele de a denatura memoria istorică. Criticii susţin că legea de a combate dezinformarea pune semnul egal între jurnalismul de investigaţie şi propaganda.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unii consideră că tentativele de a lupta împotriva dezinformării ruse din ţara baltică sunt mai degrabă copilăreşti : în loc să lupte împotriva problemei însăşi, majoritatea conducătoare doar elimină subiectul din discursul public, potrivit lui Dainius Radzevicius, director al Uniunii Lituaniene de Jurnalişti (LZS).
 
Pe 11 ianuarie, anul trecut, cu o zi înainte ca Lituania să marcheze aniversarea luptei pentru independenţă faţă de sovietici, din 1991, în urma căreia 14 oameni au murit şi sute au fost răniţi, majoritatea din parlament, dominată de partidul populist Uniunea Ecologiştilor şi Fermierilor, au adoptat măsuri pentru a interzice informaţiile critice din discursul public.
 
Legea cerea interzicerea „tentativelor” din presă de a „denatura mmoria istorică a Lituaniei”, „a  promova neîncrederea în statul şi instituţiile lituaniene” şi de a „reduce voinţa societăţii de a apăra naţiunea” şi includea termeni vagi. Nominal, propunerea era o încercare de a transpune legislaţia Uniunii Europene privind furnizarea de servicii de media audiovizuală în legea lituaniană.

Ameninţarea Kremlinului devine un instrument politic


Ausrine Armonaite este unul dintre oponenţii legii. „Aceste proiecte legislative alătură propaganda Kremlinului de jurnalismul de investigaţie,” a spus parlamentara în vârstă de 29 de ani, care va deveni, probabil, şefa unui nou partid politic liberal. Armonaite a spus că este aproximativ a 12-a oară când majoritatea conducătoare acţionează împotriva libertăţii de exprimare.
 
Schimbările propuse au fost preluate parţial-şi scoase din context-din strategia Lituaniei privind securitatea naţională. Însă proectul final de lege nu reflectă nici legislaţia UE, nici documentul privind politica de securitate.
 
„Majoritatea alege cea mai uşoară cale, prin adoptarea unei formule generice şi interzicerea a tot ceea ce cuprinde,” a declarat Radzevicius. „Nu există definiţii legale a ceea ce înseamnă <<neîncrederea>> în instituţiile statului şi interzicerea <<denaturărilor memoriei istorice>> este foarte periculoasă pentru libertatea de exprimare, având în vedere că memoria este un proces care evoluează în mod constant.”

Ramunas Karbauskis, preşedinte al Uniunii Ecologiştilor şi Fermierilor, a spus că legea va ajuta la protejarea de dezinformare a viitoarelor alegeri prezidenţiale din mai. Însă Radzevicius susţine că propunerile „nu au nimic de-a face cu alegerile, nici cu ştirile false-conceptele fiind legate de răspândirea informării, nu dezinformării.”
 
În ciuda unor campanii inovative de a lupta împotriva ştirilor false şi dezinformării regionale, majoritatea parlamentară din ce în ce mai agresivă a Lituaniei s-a folosit de ameninţarea rusă pentru a împiedica discursul liber şi independenţa presei. Pretextul „protecţiei faţă de Kremlin” este acum folosit pentru „a împiedica munca jurnaliştilor din Lituania,” a spus liderul Mişcării Liberale Eugenijus Gentvilas.
 
Anul trecut, o comisie parlamentară-care-l includea pe Karbauskis-a început să investigheze televiziunea publică LRT. Aceasta a venit ca răspuns la mai multe investigaţii legate de corupţie, făcute de presa lituaniană (inclusiv de LRT), care-l vizau pe lider şi pe partidul său. În timp ce investigaţia era în desfăşurare, parlamentul a restricţionat accesul publicului la informaţiile privind deţinerea de terenuri şi afaceri, date care erau înainte disponibile pentru jurnalişti.
 
„Sunt cei care se tem că propaganda prorusă poate folosi informaţiile publice,” a declarat Sarunas Cerniauskas, director de investigaţii la 15min.lt, o agenţie de presă importantă. 
 
În 2016, majoritatea conservatoare a încercat să scoată în afara legii criticile la adresa figurilor publice, iniţiativă care a fost respinsă de preşedintele Dalia Grybauskaite.
 
Lituanienii văd Rusia ca pe o ameninţare, în timp ce populismul combină această temere cu neîncrederea în presă.
 
„Ameninţarea Kremlinului în Lituania este reală şi fiecare partid politic raţional o vede,” a spus Armonaite, „dar dacă majoritatea conducătoare ar privi-o prin prisma drepturilor omului şi libertăţii presei, nu ar apărea asemenea schimbări în legislaţie, chiar şi în contextul ameninţărilor actuale.”
 

Denaturarea memoriei istorice

 
Încercarea de a ilegaliza „tentativele de denaturare a memoriei istorice” se referă la perioada dintre 1940 şi 1991, când balticii au fost parte a Uniunii Sovietice. Unii membri ai generaţiei vechi continuă să creadă că cele trei state baltice s-au alăturat voluntar URSS-ului. Televiziunea rusă din Lituania amplifică acest fir narativ şi răspândeşte teorii ale conspiraţiei privitoare la mişcările de independenţă.
 
Legea nu implementează instrumente legale pentru a lupta împotriva dezinformării venite din afară. Însă reduce la tăcere discuţiile domestice privind complicitatea la Holocaust şi rezistenţa antisovietică, care rămân subiecte-tabu în mare parte din Statele Baltice de astăzi.
 

În pas cu Rusia


Între timp, opoziţia politică a depus o contrapropunere de a înlătura termenii vagi din proiectul de lege şi consultările vor începe în curând. Nu se ştie când va avea loc un vot final.
 
Meta Adutaviciute şi Erika Leonaite de la Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului din Vilnius, critică proiectul de lege. „Văzut prin prisma foarte îngustă a ameninţării Kremlinului şi când există o lacună în înţelegerea drepturilor omului, ajungi la astfel de rezultate,” a spus Adutaviciute.

În cei şase ani petrecuţi la institut, Leonaite nu a văzut „alt parlament care să aibă atât de multe iniţiative pentru a restrânge libertatea presei şi libertatea de exprimare.”
 
În ciuda speranţei parlamentarilor, diplomaţilor şi organizaţiilor nonguvernamentale ca Lituania să devină un lider al luptei împotriva dezinformării, parlamentul pare să ia aceeaşi cale ca în Rusia. În ianuarie, parlamentarii ruşi au luat măsuri pentru a interzice ştirile false şi criticile la adresa statului. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: