Cum se foloseşte Rusia de criză pentru a-şi cumpăra influenţă în Europa

Cum se foloseşte Rusia de criză pentru a-şi cumpăra influenţă în Europa

În schimbul banilor, ruşii cer Ciprului drepturi de exploatare a zăcămintelor de gaze

Oferta de a salva sistemul bancar cipriot este doar cea mai recentă tentativă a Rusiei de a-şi consolida prezenţa şi de a-şi redobândi influenţa în Europa. De la izbucnirea crizei, investiţiile ruşilor în Europa au avut o valoare mai ridicată decât valoarea investiţiilor realizate în intervalul 1990-2008.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ciprioţii par însă a negocia pe mai multe fronturi. Înainte de întâlnirea cu Fondul, Michael Sarris, ministrul cipriot al Finanţelor, a făcut încă o dată apel către Rusia pentru un nou împrumut. Oficialul a confirmat faptul că poartă acum dicuţii cu Moscova pentru prelungirea scadenţei unui împrumut luat în 2011, precum şi pentru acordarea unui nou credit, în valoare de cinci miliarde de euro. 
 
În 2011, ruşii i-au împrumutat pe ciprioţi cu 2,5 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 4,5% şi cu scadenţa în 2016. Acum, împrumutul de cinci miliarde de euro ar acoperi o mare parte din suma de care este nevoie pentru recapitalizarea sistemului bancar şi evitarea colapsului. Din taxarea depozitelor, în vistieria statului ar fi intrat 5,8 miliarde de euro, suficient pentru consolidarea băncilor.
 
Interesul Kremlinului în Cipru
 
Între timp, Moscova a confirmat faptul că s-a oferit să suporte cheltuielile pentru reorganizarea sistemului bancar cipriot în schimbul drepturilor de a exploata zăcămintele de gaze ale statului. Rusia face astfel încă un pas pentru a-şi consolida prezenţa în Europa. 
 
Nu este nici pe departe primul demers în acest sens al Kremlinului. Criza s-a dovedit o oportunitate pentru ruşi de a-şi reafirma influenţa în ţările europene. În perioada 1990-2008, valoarea investiţiilor Rusiei în Europa s-a ridicat la puţin peste două miliarde de euro. Comparativ, valoarea investiţiilor realizate în anii de la izbucnirea crizei însumează aproape trei miliarde de euro, potrivit datelor Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare. Banii ruşilor s-au dus în domenii precum energie, transporturi şi industria financiară. 
 
În 2011, banca rusească Sberbank a cumpărat divizia din Europa de Est a grupului bancar Volksbank, cu excepţia operaţiunilor din România. La scurt timp după, o altă bancă de stat din Rusia a plătit 141 de milioane de euro pentru o participaţie majoritară în cadrul companiei naţionale de tutun a Bulgariei. Compania rusă de căi ferate, controlată tot de stat, poartă negocieri pentru a cumpăra operatori de transport feroviar de marfă din Polonia şi din Slovacia, potrivit Bloomberg. Însă interesul Rusiei faţă de Polonia nu se limitează doar la transporturi. 
 
Gazprom, principalul braţ al investiţiilor
 
Atunci când Varşovia a anunţat că va privatiza grupul Lotos, al doilea cel mai mare concern energetic al statului, Rosneftul – gigantul petrolier rus de stat -, a devenit din start candidatul favorit. Totodată, Rosneft intenţionează să preia o participaţie majoritară din cadrul unei rafinării petroliere din portul baltic Gdansk. 
 
Însă cea mai puternică armă a ruşilor în Europa rămâne Gazpromul, prin care intenţionează să acorde şi împrumutul pentru Cipru. Pe lângă faptul că gigantul energetic furnizează 25% din necesarul de gaze al Europei, compania de stat a investit masiv în ultimii cinci ani pentru a cumpăra şi dezvolta infrastructură în ţări europene. Prin subsidiare, Gazprom a cumpărat un important furnizor de gaze naturale din Cehia. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările