Ceartă pe bugetul UE. Ce poziţii au celelalte state şi ce este în joc pentru România

Uniunea Europeană s-a divizat în ceea ce priveşte bugetul comunitar

Statele net contribuitoare la bugetul Uniunii, în frunte cu Germania, cer diminuarea fondurilor pe care le trimit la Bruxelles, în timp ce grupul beneficiarilor neţi, condus de Polonia, se opun. Propunerea făcută României presupune o pierdere de opt miliarde de euro faţă de sumele aprobate de Comisia Europeană.

Germania, cel mai mare contributor la bugetul UE, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi ţările nordice cer diminuarea ajutoarelor directe pentru agricultură şi alocarea unor sume mai mici pentru statele cu rate reduse de absorbţie a fondurilor europene. România rămâne codaşa blocului comunitar din acest punct de vedere.

Premierul britanic a încercat să obţină mai degrabă o ”îngheţare” a nivelului fondurilor alocate bugetului comunitar, însă a fost supus unor presiuni din partea propriului partid pentru a cere scăderea acestuia. 

Negocierile pentru finalizarea bugetului de aproximativ 1.000 de miliarde de euro vor avea loc la summitul de pe 22-23 noiembrie.

Guvernele acestor state vor să-şi diminueze contribuţiile către Bruxelles pentru a-şi reduce cheltuielile din buget şi, totodată, pentru câştigarea simpatiei electoratului confruntat cu măsurile de austeritate din ultimii ani.

De cealaltă parte, Polonia a găzduit marţi o reuniune numită ”Prietenii Politicii de Coeziune”, la care au participat, pe lângă state din estul blocului, şi Portugalia, Grecia şi Spania. Grupul se opune categoric tăierilor şi susţine că acesta contravine principiului de armonizare treptată a pieţei europene. 

În timpul unei conferinţe de presă susţinută alaturi de premierul polonez Donald Tusk, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat că înţelege această poziţie pentru că ”şi Germania are regiuni mai sărace în estul ex-comunist”, iar asta o face mai receptivă la un compromis acceptabil pentru toate statele. Tusk a declarat însă că poziţiile celor două ţări continuă să fie diferite. 

”Ca un contributor net, Germania are un alt punct de vedere faţă de nivelul tăierilor. Astăzi, Germania este în favoarea unor tăieri puternice, în timp ce Polonia crede că acestea ar trebui să fie echilibrate şi că politica de coeziune ar trebui protejată ca principala unealtă europeană pentru creştere şi pentru crearea de locuri de muncă”, a spus premierul. 

Polonia este cel mai mare state emergent din UE şi cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune, menite să sprijine statele în curs de dezvoltare să ”prindă din urmă” economiile puternice. 

Propunerea de diminuare a fondurilor europene pentru statele cu rate reduse de absorbţie nu este deloc una nouă. Statele contributoare au făcut presiuni încă de la sfârşitul anului trecut pentru a coborî de la 15% la 5% gradul de cofinanţare din fonduri europene pentru anumite proiecte. 

Măsura ar afecta în special sudul şi estul Europei şi mai ales statele devenite membre UE în ultimele două valuri de aderare, printre care se numără şi România.

Cum a ajuns România codaşa Uniunii la fonduri europene

La capitolul fonduri europene, Bulgaria ne-a depăşit încă de la finalul anului 2010. Atunci, gradul de absorbţie al fondurilor structurale era în Bulgaria de 10,2%, în timp ce în România acesta se ridica la 8,6%, cel mai mic nivel dintre statele comunitare.

„De la începutul lui ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lunii iunie 2011, balanţa - deci diferenţa dintre fondurile pe care le-a primit România şi sumele pe care le-a vărsat la bugetul UE - este favorabilă, la peste 4, 9 miliarde de euro. În niciun caz România nu este un contributor net la bugetul UE şi, în ciuda gradului scăzut de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune - 3,7%, astăzi balanţa este pozitivă. Probabil azi este peste 5 miliarde de euro", declara în septembrie 2011 Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene.

În prezent, rata de absorbţie a fondurilor europene a României se situează la 14,7%, însă rata efectivă (rambursările de la Bruxelles) se ridică la numai 4%. 

Draftul la care lucrează acum liderii europeni anunţă deja tăierea fondurilor alocate României. Potrivit premierului Victor Ponta, propunerea făcută României de Consiliul European presupune o scădere de cinci miliarde de euro a fondurilor de coeziune faţă de suma aprobată de Comisia Europeană. Totodată, draftul elaborat de Consiliu înseamnă încă o scădere, de trei miliarde de euro, a fondurilor pentru politica agricolă, a adăugat acesta.