Eliminarea filierei tehnologice şi a liceelor economice, o gravă eroare dictată de preşedintele Iohannis

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Revin la acest subiect pentru că reprezintă un interes major pentru economia României. Alianţa Română a Universităţilor Tehnice (ARUT) intervine în discuţia privind proiectele legilor Educaţiei, cerând o întâlnire cu autorii proiectelor pentru a găsi soluţiile cele mai bune în susţinerea elevilor care doresc o carieră în inginerie, economie sau în specializări postliceale tehnice.

Faptul că unele licee tehnologice obţin rezultate slabe la Bacalaureat nu justifică desfiinţarea tuturor liceelor tehnologice şi economice, unele cu bune rezultate la Bacalaureat şi în pregătirea elevilor pentru o carieră în inginerie şi economie. Deşi evident acest raţionament, nimeni n-a avut curajul să contrazică România Educată, care „dictează” această soluţie. Inclusiv soluţia pentru Bacalaureat şi pentru alte structuri ale învăţământului. Suntem în situaţia în care un singur om, Klaus Iohannis, dictează viitorul învăţământului de la noi. Am mai trecut prin perioade istorice de acest gen (epoca Ceauşescu), şi consecinţele pentru poporul român se ştiu.

România Educată, adică preşedintele Iohannis, a hotărât desfiinţarea liceelor tehnologice şi economice

Iată ce găsim în proiectul România Educată, în privinţa structurii învăţământului liceal:

„Structura sistemului de învăţământ secundar superior prevede existenţa a trei rute: teoretic, vocaţional (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic sau pedagogic) şi profesional (încurajând liceele în sistem dual, în funcţie de posibilităţile locale)”.

Cum a tradus ministrul Cîmpeanu această „directivă”, marca Iohannis, în legea Învăţământului Preuniversitar:

Art. 27

(1)Învăţământul secundar superior- liceal se poate derula în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee profesionale şi cuprinde clasele a IX-a - a XII-a.

(14) Elevii din filiera profesională pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu în vederea participării la examenul de bacalaureat. În clasa a XII-a, aceştia vor aprofunda atât elementele de trunchi comun, cât şi componenta de calificare profesională din clasele IX-XI. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4.

Liceul profesional este vechea şcoală profesională de 3 ani, care poate fi continuată în clasa a XII-a cu tot ce nu au învăţat elevii timp de 3 ani! Inclusiv noţiuni complexe de matematică, fizică, chimie, limbi străine, limba şi literatura română. Cine poate crede că e posibil aşa ceva se înşeală amarnic.

Există mulţi elevi capabili, cu inteligenţă peste medie, dominant aplicativ practică. Să-i condamni pe toţi să facă şcoala profesională, este o mare eroare. Şcoala profesională produce viitori meseriaşi, nu viitori ingineri sau economişti. Ce este greu de înţeles acest lucru esenţial? Şi atunci, viitorii ingineri şi economişti vin din filierele teoretice şi vocaţionale? Şi cultura teoretică de specialitate prevăzută în liceul tehnologic sau economic, care necesită cunoştinţe importante de matematică, fizică, chimie, unde o obţin? La scoala profesională?

Liceul profesional, noua denumire pentru şcoala profesională, pune accentul pe pregătirea practică, cel puţin 50% din ore în învăţământul dual. Şi e bine aşa pentru viitori meseriaşi. Dar nu poţi face o pregătire teoretică de specialitate de natura celei care se face acum în liceele tehnologice şi economice, pentru că nu ai suportul oferit de alte discipline.

Apare şi problema liceelor economice. Acestea nu sunt nici teoretice nici vocaţionale. Rezultă că se vor transforma în licee profesionale, deşi unele sunt foarte căutate şi bine cotate, şi cu rezultate onorabile la Bacalaureat. Sunt pepiniera universităţilor economice. Ce se va întâmpla cu aceste licee? Liceul economic de prestigiu, N. Kretzulescu din Bucuresti, va fi transformat in liceu profesional?

Ce spune Alianţa Română a Universităţilor Tehnice (ARUT)

„ARUT solicită Ministerului Educaţiei dezvoltarea şi implementarea unui Program Naţional de încurajare a elevilor din gimnaziu şi liceu să studieze ştiinţele exacte şi ingineria.

Subliniem lipsă cronică la nivel naţional de resurse umane în domeniile matematicii, ştiinţelor exacte şi ingineriei. România traversează cea mai mare criză de resursă umană din istoria sa, care se va adânci în următorii 30 de ani. Fără o decizie strategică cu impact în viitorul apropiat şi mediu, România va rata şansa dezvoltării sale economice şi sociale”.

Eliminarea filierei tehnologice şi a liceelor economice şi înlocuirea lor cu liceul profesional nu este de natură să încurajeze elevii să meargă spre facultăţi tehnice şi economice. Liceul este etapa de preprofesionalizare, cel puţin clasele a XI-a şi a XII-a. Ce fac elevii care au talente, înclinaţii, pasiuni pentru cariera de inginer? Se duc la şcoala profesională, chiar dacă acum îi spunem liceu profesional? Şi după 3 ani în care beneficiază de instruire practică, dar nu şi de teorie generală şi teorie tehnică, şcoala le oferă un singur an, clasa a XII-a, în care să le înveţe pe toate la grămadă. Doar cei care nu au predat în liceu pot crede că aşa ceva este posibil.

Implicaţii majore la nivelul personalului didactic

Este clar că prin dispariţia liceelor tehnice şi economice numărul catedrelor de cultură generală se micşorează drastic, cel puţin cu 50%. Există vreun studiu de impact, ce se întâmplă cu aceşti profesori cărora li se desfiinţează normele didactice? În acelaşi timp creşte numărul de ingineri şi maiştri instructori necesari în liceele profesionale. De unde îi luăm? Planurile cadru şi programele şcolare trebuie pregătite după apariţia legislaţiei secundare, adică în iulie şi august 2023. Acum nu se poate lucra la ele, pentru că nu ştim ce prevederi conţine această legislaţie secundară.

Care ar fi fost soluţia potrivită

Transformarea în licee profesionale a acelor licee tehnologice sau economice care în ultimii ani au avut rezultate proaste la Bacalaureat şi la admiterea în Învăţământul Superior Tehnic şi Economic. De exemplu, la Târgu Jiu sunt cinci licee tehnice pe care Inspectoarea Generală, la un control de rutină, le-a găsit aproape goale. A vrut să le comaseze, să rămână doar două, dar s-a opus primarul PSD-ist, pentru că nu ştia ce va face cu cadrele didactice rămase fără catedră. Dar când se vor desfiinţa toate  cinci, ce va face cu personalul didactic?

Există şi Licee Tehnice bune, cu procent de promovare la Bacalaureat de peste 50-60%, unele chiar mai mare. Acestea trebuie să rămână, 1-2 pe municipiu. Aici se va face o selecţie pentru elevii care doresc o carieră de inginer sau economist, ori o specializare tehnică de înaltă calificare.

Menţinerea liceelor economice în actuala configuraţie este necesară, cu excepţia celor care au rezultate slabe la Bacalaureat în ultimii ani.

Proiectul de lege pasează administraţiilor locale misiunea de organizare a reţelei şcolare, dar factorul politic va decide după orice alte criterii, nu după interesul învăţământului românesc.

Este absolut necesar ca factorii de decizie în scrierea proiectelor de lege pentru Educaţie să reflecteze la toate aceste date venind de la oameni din sistem, care şi-au dedicat o viaţă carierei didactice.

Nu este normal şi corect ca un singur om, Klaus Iohannis, să decidă viitorul învăţământului românesc.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite