Proiect: Străinii pot cumpăra terenuri agricole doar dacă angajează 90% români şi nu derulează activităţi prin off-shore

Proiectul prevede ca obligaţie pentru cetăţenii altor state care doresc să cumpere terenuri agricole să angajeze cetăţeni români, în proporţie de 60% la nivel de management şi 90% la nivel de forţă de muncă

Cetăţenii Uniunii Europene şi firmele din UE ar putea cumpăra terenuri agricole în România doar respectând anumite condiţii, precum angajarea a 90% români, asocierea cu firme româneşti care să deţină minimum 30% din capital, să nu aibă datorii la fisc şi să nu deruleze activităţi prin off-shore-uri, potrivit unui proiect de lege semnat de mai mulţi parlamentari PNL.

Proiectul a fost semnat de mai mulţi deputaţi ai Partidului Naţional Liberal şi a fost depus la Senat, la începutul acestei săptămâni. 

Propunerea legislativă prevede modificarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situaţie în extravilan şi de modificare a Legii 268/2011, privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate privată şi publică a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. 

Astfel, cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ, precum şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate aspra terenurilor agricole aflate în extravilan, respecând următoarele obligaţii: foloseşte terenul pentru practicarea culturilor agricole, în maximum 6 luni de la încheierea tranzacţiei şi păstrează această destinaţie a terenului, nu deţine datorii la fisc, în nicio ţară, inclsusiv în România, şi este asociat în participaţiune cu firme româneşti sau persoane fizice din România, ponderea capitalului românesc fiind de minimum 30%. 

În plus, proiectul mai prevede ca obligaţie pentru cetăţenii altor state care doresc să cumpere terenuri agricole să angajeze cetăţeni români, în proporţie de 60% la nivel de management şi 90% la nivel de forţă de muncă, să aibă ca principal obiect de activitate domeniul agricol şi să nu deruleze activităţi economico-financiare prin sistemul de companii off-shore. 

Străinii se obligă, de asemenea, că vor ţine terenul agricol în condiţii de agro-mediu, pentru preîntâmpinarea degradării pământului şi prezintă garanţii în privinţa respectării regulilor de mediu, protecţiei muncii şi a aplicării legislaţiei româneşti. 

Iniţiatorii atrag atenţia în expunerea de motive că, în lipsa unor criterii bine definite, privind sectorul agricol, liberalizarea vânzării terenurilor agricole pentru cetăţenii europeni, în forma actuală, este un demers incomplet. 

Ei menţionează că aceste prevederi din proiect au ca scop prevenirea oricărei activităţi de „eludare a legislaţiei în vigoare şi a intereselor cetăţenilor români“. 

Parlamentarii spun că, prin proiectul propus, asigură egalitatea de şanse între agricultorii români şi cei europeni precum şi respectarea obligaţiilor fiscale către statul român. 

Proiectul urmrează să fie dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.