Pro sau contra lucrului de acasă? Ne vom reîntoarce la munca de birou?

Pandemia a „obligat” companiile să implementeze munca de acasă, aspect care a dus la apariţia unei noi dezbateri: care varianta este mai bună, munca de la birou sau cea de la distanţă? Ambele ipoteze, care prezintă argumente pro şi contra, sunt discutate într-o analiză realizată de XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume.

Relaxarea condiţiilor a adus în discuţie dacă populaţia se va reîntoarce la munca de birou, chiar şi în domeniile de activitate care permit munca de acasă. În acest sens, directorii companiilor au fost puşi într-o ipostază dificilă. Analizând opţiunile, tot mai mulţi au decis extinderea perioadei de muncă de acasă, chiar pe o perioadă nedeterminată. Jack Dorsey, CEO-ul Twitter şi Square, a anunţat angajaţii celor două companii că pot lucra de acasă „pentru totdeauna”, decizie la care a aderat şi Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook. Acest val de decizii vine pe fondul preferinţelor exprimate de angajaţii din SUA. Un sondaj realizat de Galup a indicat că doar 25% dintre angajaţi sunt dispuşi să revină la birou după ridicarea restricţiilor, mulţi fiind îngrijoraţi de posibilitatea de a contacta virusul. În plus, mai mult de jumătate şi-au exprimat preferinţa pentru munca de acasă. 

În acest context, un sondaj realizat de PwC arată că 64% dintre firmele la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranţă a angajaţilor pentru ca aceştia să poată reveni la locurile de muncă, iar 47% dintre companii intenţionează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru.

Munca, mai eficientă de acasă

Productivitatea angajaţilor nu pare a fi o problemă. Un studiu a arătat că angajaţii ce lucrează de la distanţă muncesc cu aproximativ 1,4 zile mai mult pe lună decât cei ce lucrează de la birou, ceea ce se transpune la nivel anual în 3 săptămâni suplimentare de muncă. Acest aspect a fost observat şi la nivel naţional, unde aproximativ 23% din participanţii unei analize realizate de Colliers International au declarat că sunt mai eficienţi. În plus, anumite firme, mai ales din domeniul IT, au simţit o creştere a productivităţii, aşa că sunt destui care îşi pun serios problema să-i lase pe angajaţi să lucreze de acasă şi după ce se încheie criza sanitară.

„Munca de acasă le poate permite angajaţilor să minimizeze distragerile şi să crească timpul alocat concentrării pe un proiect. Aceste aspecte pot fi justificate printr-o reducere a stresului resimţit de angajaţi ca urmare a scăderii timpului petrecut pe drum sau numărului mai mic de distrageri din timpul unei şedinţe. Un alt aspect pozitiv este flexibilitatea oferită de munca de acasă, angajaţii având la dispoziţie o mai bună gestionare a timpului. Astfel, companiile beneficiază de acest aspect, obţinând proiecte finalizate mai rapid şi cu mai puţine greşeli”, explică Radu Puiu, Research Analyst în cadrul XTB România.   

Economie de timp

Timpul câştigat în urma eliminării navetei este utilizat pentru alte aspecte ale vieţii. De exemplu, o parte din timpul recuperat a fost transferat către construirea unui stil de viaţă mai sănătos. Potrivit sondajului realizat de Airtasker, angajaţii de la distanţă au petrecut două ore şi 44 de minute săptămânal pentru exerciţii fizice, marcând o creştere de 25 de minute faţă de angajaţii de la birou.

Există şi dezavantaje

Totuşi, munca de acasă nu este lipsită de dezavantaje. 29% dintre angajaţii ce lucrează de acasă au sugerat că întâmpină dificultăţi în a găsi un echilibru între muncă şi viaţa personală. În plus, 31% au afirmat că au avut nevoie de zile libere pentru a avea grijă de sănătatea mentală. În România, 75% dintre angajaţi simt în special lipsa interacţiunii fizice cu colegii pe parcursul unei zile de lucru, iar pentru 67% reprezintă o provocare faptul că nu există o delimitare clară între viaţa de la birou şi cea personală. 

„Se discută deja de reduceri ale spaţiilor de birouri ca urmare a implementării măsurilor de distanţare socială. Astfel, cererea pentru clădirile de birouri şi costurile de închiriere a acestora s-ar putea reduce. Pentru companii, decizia de a face tranziţia de la munca la birou către lucrul de la distanţă reprezintă o modalitate de reducere a costurilor. Pe lângă costurile cu chiria, asigurarea unui număr cât mai mare de facilităţi în vederea creării unui spaţiu de lucru primitor pentru personal vine cu anumite costuri. De exemplu, pentru un angajat din Regiunea Golfului San Francisco, facilităţile pot reprezenta costuri suplimentare între 20 de mii şi 35 de mii de dolari pe an, în funcţie de dimensiunea firmei. Prin munca de la distanţă, mare parte din costurile operaţionale ale firmei sunt transferate către angajat”, explică analistul XTB România.

Reducerea riscului de infectare

Un alt argument pro pentru susţinerea muncii de acasă este reducerea riscului de infectare a angajaţilor la birou. Astfel de situaţii pot duce la litigii foarte costisitoare care sunt soluţionate prin despăgubiri semnificative sau se pot transpune în costuri de imagine ridicate.

Deşi măsurile de distanţare au forţat populaţia să rămână în case, atenţia cumpărătorilor pentru anunţurile imobiliare nu a fost afectată semnificativ, ci din contră. Iar munca de acasă se pare că joacă cel mai important rol în schimbarea preferinţelor potenţialilor cumpărători. În SUA, un studiu realizat de Moody a sugerat că angajaţii din sectorul tehnologic „ar putea fugi” din zone aglomerate precum San Francisco către zone suburbane precum San Jose, pe fondul activităţii de lucru de la distanţă. Această tendinţă va duce la o reechilibrare a pieţei imobiliare şi o posibilă migraţie a populaţiei către zone mai puţin dense. Totuşi, o astfel de decizie ar putea să nu ducă la economii mai mari. Facebook a anunţat că angajaţii care se mută din San Francisco într-o locaţie cu costuri mai mici ar putea fi nevoiţi să suporte o reducere salarială proporţională cu rata salarială corespunzătoare noii lor case.

Românii caută case şi vile

În România, în ultimele 2 luni s-a înregistrat o creştere spectaculoasă a căutărilor de case şi vile, în toate regiunile din ţară. Mai mult, a fost observat un interes accentuat pentru locuinţe din zonele adiacente marilor oraşe.

Pe măsură ce restricţiile sunt ridicate realizăm că „normalul” cu care eram obişnuiţi s-a modificat, de la purtarea măştilor şi până la respectarea distanţei minime între persoane. Această criză a dus la implementarea rapidă a sistemelor de muncă de la distanţă, aspect care va reforma piaţa muncii. Ţinând cont de aspectele pro şi contra ale ambelor modalităţi de lucru, o posibilă fuziune a celor două ar putea reprezenta „varianta câştigătoare”, astfel, atât angajaţii cât şi companiile, vor putea beneficia de avantajele ambelor modalităţi, minimizând totodată efectele negative.