INFOGRAFIE Cum vor primi agricultorii români despăgubiri pentru embargoul rus

Cei care exportau direct în Rusia legume şi fructe vor beneficia de ajutoare FOTO Adevărul

Producătorii români de legume şi fructe afectaţi de embargoul rus asupra importurilor de produse alimentare din Uniunea Europeană, Norvegia, SUA, Canada şi Australia vor putea primi despăgubiri din fondul de 125 de milioane de euro constituit de către autorităţile de la Bruxelles.

Sprijin vor primi legumicultorii care sunt afectaţi direct, cei care doresc să îşi retragă marfa de pe piaţă şi o donează către spitale sau cantine sau cei care sunt de acord să le recolteze înainte de vreme sau nu mai recoltează deloc.

Astfel, vor putea primi bani cei ale căror mărfuri sunt întoarse de la graniţă de către autorităţile vamale ruse, dar şi cei care doresc să îşi retragă produsele de pe piaţă. În acest caz, vor putea primi despăgubiri calculate la preţul pieţei. Alte variante sunt compensaţiile pentru nerecoltare sau recoltarea înainte de coacere. 

Măsurile vizate se aplică pentru roşii, morcovi, varză albă, ardei,conopidă, castraveţi - inclusiv cornişon, ciuperci, mere, pere, fructe roşii, struguri de masă. Aceste produse sunt în plin sezon, fără opţiuni de stocare pentru cele mai multe dintre ele şi fără pieţe alternative disponibile imediat. Banii sunt acordaţi în urma unor controale.

Evaluările actuale arată că producătorii români au suferit pagube de 10 milioane de euro, pentru 22.000 de tone de legume aflate pe stoc, declara, la finele săptămânii trecute, Achim Irimescu, reprezentantul Delegaţiei României la Comisia Europeană.

România exportă puţin în Rusia

„Toţi producătorii de legume şi fructe afectaţi de restricţiile pe piaţa rusească vor fi eligibili pentru a beneficia de măsuri de sprijinire a pieţei, în cazul în care le consideră necesare, indiferent dacă fac sau nu parte din organizaţii de producători - un aspect deosebit de important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor de legume şi fructe este foarte limitat“, a declarat Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură, citat de Mediafax.

România a exportat anul trecut către Rusia produse agroalimentare în valoare de 34 de milioane de euro, dintr-un total al exporturilor extracomunitare de 1,5 miliarde de euro, a afirmat Cioloş. 

Pe de altă parte, oficialul a recunoscut că o altă problemă ar fi faptul că în România ar putea ajunge un număr mare de produse din alte state, care în mod normal erau exportate în Rusia. Dacă pentru consumatori acest lucru este benefic, deoarece mărfurile se ieftinesc, pentru producătorii autohtoni situaţia ar putea fi delicată deoarece excesul de produse de pe piaţă ar putea duce la imposibilitatea vânzării propriilor mărfuri sau chiar la probleme financiare. În fapt, acesta este raţionamentul pentru care Uniunea Europeană (UE) insistă pe retragerea de produse de pe piaţă şi distribuirea lor în cantine sociale sau spitale, pentru a nu împinge în jos preţurile prea mult şi să bage producătorii în criză.

Aurel Tănase, preşedintele OIPA Legume-Fructe din România, declara recent că producătorii de legume şi fructe se află în imposibilitatea de a mai valorifica producţia anului 2014 din cauza invaziei de produse destinate iniţial pieţei ruseşti, care au luat calea pieţei româneşti, blocând astfel comerţul intern şi intracomunitar pentru operatorii români.

Criza rafturilor goale

Rusia a decis în data de 7 august interzicerea importurilor pentru majoritatea produselor alimentare din Uniunea Europeană, dar Rusia este dependentă de aprovizionarea din Europa. Principalele state europene lovite de sancţiunile Moscovei sunt Germania, Lituania şi Polonia.

Măsura a venit după ce ţările Europei au impus trei rânduri de sancţiuni statului rus pentru anexarea Crimeei şi sprijinirea cu armament a rebelilor proruşi din estul Ucrainei. Cele mai dure sancţiuni europene vizează  sectorul bancar rus, care nu se mai poate împrumuta pe pieţele de capital sau la grupurile bancare de pe „bătrânul continent“. Băncile ruse Sberbank, VTB, Gazprombank, Vneshconombank şi Rosselkhozbank nu mai au acces la împrumuturi cu scadenţe mai mari de 90 de zile.

Mai sunt supuse sancţiunilor vânzările de armament (contracte noi) şi tehnologie cu folosinţă mixtă, atât militară, cât şi civilă. De asemenea, este interzisă vânzarea de echipamente pentru industria petrolului, dar nu şi în cea a gazelor.

SUA au inclus pe listele cu sancţiuni gigantul petrolier Rosneft, Novatek – al doilea producător rus de gaze, controlat de către oligarhul Ghenadi Timcenko, dar şi o serie de bănci şi producători de armament. Rosneft a cerut deja de la statul rus un ajutor de 41 de miliarde de dolari. De asemenea, operatorul aerian low-cost Dobroliot, o subsidiară a societăţii de stat Aeroflot, şi-a suspendat toate zborurile din cauza sancţiunilor impuse de SUA.

Putin ameninţă şi cu interzicerea importurilor de maşini

Mocova ar putea consolida sancţiunile impuse Occidentului prin instituirea unui embargo asupra importurilor de maşini, scria luni ziarul de afaceri "Vedomosti", citat de "Moscow Times".

Vehiculele importate au reprezentat 27% din vânzările de automobile în prima jumătate a lui 2014, 46% din vânzările de camioane şi 13% din cele de autobuze, potrivit sursei citate. Eventualul embargo nu se va aplica, însă, producţiei în Rusia a firmelor Ford, Volkswagen, Ford Renault, Toyota şi Hyundai Motor Co, toate având instalaţii de producţie pe teritoriul rusesc.