Consilier prezidenţial: România are nevoie de creştere economică de calitate

Consilier prezidenţial: România are nevoie de creştere economică de calitate

Consilierul a precizat că guvernul technocrat trebuie să filtreze deciziile publice prin prisma principiilor economice, într-un context care necesită un nou început în materie de politică şi strategie economică FOTO Octav Ganea

România are nevoie de o viziune economică sănătoasă, pe termen lung, cu o creştere economică de calitate, nu doar cantitativă, iar avansul consumului trebuie să fie bazat pe progrese durabile în ceea ce priveşte productivitatea, este de părere Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial.

El a mai spus că guvernul trebuie să fie atent la deficitul structural şi la cosolidarea fiscală, care a fost inversată recent, şi a punctat că deficitul bugetar pare să aibă cele mai mari abateri, în următorii doi ani.

Consilierul a precizat că guvernul technocrat trebuie să filtreze deciziile publice prin prisma principiilor economice, într-un context care necesită un nou început în materie de politică şi strategie economică. El a arătat că un nou model de dezvoltare economică trebuie să integreze mai multe aspecte, printre care problema creşterii economice nesustenabile şi a iresponsabilităţii financiare.

Astfel, trebuie abandonată iluzia că prosperitatea economică poate fi construită pe deficite, pe datorie publică, pe stimularea artificială a consumului, care înseamnă, de fapt, orientare pe termen scurt. De asemenea, să se renunţe la iluzia că politicile fiscal-monetare pot ţine locul la nesfârşit reformelor reale, structurale, dar şi la iluzia că prosperitatea, odată obţinută, nu se va mai pierde.

“Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată, în condiţiile în care soldul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviaţie semnificativă. În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%. Perpetuarea acestui trend în raport cu dinamica actuală a creşterii economică ar indica însă o evoluţie prociclică, care ar putea fragiliza bugetul, dar şi economia în eventualitatea unei noi crize”, a semnalat Marinescu, potrivit News.ro.

El a transmis că, fără o voinţă politică şi guvernamentală, consolidarea fiscală nu poate rezista peste ciclurile electorale, arătând că nici măcar în raport cu Troica nu a fost suficient pentru a preveni această deviaţie fiscală. În perioada 2015-2017, abaterea deficitului bugetar din România pare a fi una dintre cele mai consistente, ajungând la 3,4% în 2017, astfel că există riscuri şi vulnerabilităţi pentru cadrul fiscal-bugetar, chiar dacă România se împrumută la o rată a dobânzilor aflată la minimul ultimilor ani.

“Nu trebuie să uităm lecţiile crizei recente, nu trebuie să neglijăm ceea ce semnifică deficitul bugetar pentru calitatea guvernanţei economice. Practic, deficitele sunt un soi de note de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente”, a subliniat Marinescu.

Consilierul prezidenţial a mai arătat că, în contextul actual, în care creşterea economică este impulsionată de avansul consumului, pe fondul reducerii TVA, este esenţială revigorarea investiţiilor. Deşi se înregistrează o revenire a investiţiilor în sectorul privat, se adânceşte “penuria” investiţiilor publice.

În următorii ani, este foarte importantă competitivitatea externă a României, potrivit lui Marinescu, care a punctat că exporturile depăşesc 40% din PIB în prezent, ceea ce înseamnă situarea la media europeană, însă ritmul de creştere a exporturilor s-a înjumătăţit. Pe de altă parte, avansul importurilor a accelerat, fiind dublu faţă de ritmul exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile pe deficitul comercial.

Consilierul a menţionat că un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea durabilă a României ar fi ieşirea definitivă din capcana politicilor prociclice, cel puţin să nu se mai înregistreze deficite mari în perioade de boom economic, aşa cum s-a întâmplat în perioada pre-criză.

Marinescu a spus că trebuie pus accentul pe reforme structurale consistente, pe transparenţă şi simplificare fiscală, reducerea corupţiei şi decuplarea legăturilor politice de la banul public, reducerea birocraţiei. “O economie sănătoasă trebuie să prospere în sens calitativ, prin productivitate şi competitivitate, poate numai de aici va veni prosperitatea durabilă”, a conchis Marinescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: