Cătălin Homor, directorul general CNAIR: „Anul acesta, dăm în folosinţă 17 kilometri de autostradă“
0
Reţeaua de autostrăzi din România se va extinde în acest an cu 15 kilometri, din tronsonul Lugoj-Deva, iar dacă nu va ploua „cu săptămânile“, vor mai fi inauguraţi aproximativ 2-3 kilometri din tronsonul de legătură dintre Capitală şi Bucureşti-Ploieşti, a arătat Cătălin Homor, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Cătălin Homor, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR, fosta CNADNR), a arătat, într-un interviu pentru „Adevărul“, care este stadiul de execuţie al principalelor tronsoane de autostradă din ţară, care sunt problemele întâmpinate în derularea proiectelor şi câţi kilometri de autostradă vom avea în plus la sfârşitul acestui an.
„Adevărul“: Mai sunt două luni din an şi nu a fost deschis circulaţiei niciun kilometru de autostradă, nou construit, în afară de lotul III de pe Sibiu-Orăştie, care mai fusese inaugurat o dată. Ce s-a întâmplat?
Cătălin Homor: Un proiect de autostradă se implementează în şase-opt ani. Dacă execuţia nu este pregătită, întârzierea finalizării e o consecinţă. În 2016, am descoperit că pe multe tronsoane unde se lucra nu exista autorizaţie. Dacă aveam autorizaţie pe acele loturi, acum o mulţime de proiecte erau gata. Dar acolo s-a început lucrul de abia în august, astfel constructorii au avut la dispoziţie doar septembrie- octombrie, iar luna noiembrie e loterie.
Am mai putea vedea alt tronson deschis circulaţiei în acest an?
Vor mai fi. Lugoj - Deva, lotul II, primii 15 kilometri. Lucrările sunt acum gata spre sută la sută. Va fi gata în decembrie. De asemenea, mai este intrarea în Bucureşti pe A3 (Bucureşti-Ploieşti – n.r.), unde avem în jur de trei kilometri. Acolo dăm în folosinţă cei câţiva kilometri, doar dacă nu ne trezim că plouă cu săptămânile. Sunt doi kilometri aproape gata din tronsonul finalizat şi pe care nu aveam cum să îl deschidem circulaţiei, pentru că nu avea unde să descarce. Acum se construiesc racordurile şi până într-un kilometru din autostrada nouă. Rămâne să vedem dacă punem o restricţie de tonaj. Ne uităm în special la ce tonaj poate prelua Bucureştiul, pentru că noi putem deschide fără restricţii, dar contează încotro se duce traficul. Nu aş vrea să permitem un tonaj mare şi, şoferii, odată ajunşi acolo, să fie amendaţi de Poliţie.
Mai este porţiunea din Ilfov a legăturii cu autostrata Bucureşti-Ploieşti, unde sunt cele mai mari probleme. În ce stadiu se află acum?
Pentru porţiunea din Ilfov nu există autorizaţie. Trebuie să iasă PUZ-ul. La Bucureşti nu a durat atât deoarece pentru certificatul de urbanism era nevoie de documente pe care noi le aveam sau le-am obţinut repede. Pe zona de Ilfov nu s-a putut elibera certificatul de urbanism, pentru că s-a cerut acest PUZ, care este într-o fază finală. Sper ca la finalul anului să putem obţine autorizaţia, ca din martie să înceapă lucrul, iar în noiembrie anul viitor lucrările să fie gata. Vor dura destul de mult, deoarece este un pasaj mare peste calea ferată, asta este singura problemă. Mai este şi Gilău-Nădăşelu într-o fază avansată, dar, din anumite motive, nu va fi gata. Este vorba de un pod peste Someşul Mic, unde lucrarea nu a fost atribuită. A fost scoasă la licitaţie documetaţia, dar a fost incompletă, au urmat multe clarificări. Licitaţia s-a anulat şi a trebuit să completăm cu un nou proiect, care a fost scos la licitaţie anul ăsta.
Anul viitor ce proiecte ar putea fi terminate?
Proiectele care nu au avut autorizaţie au fost deblocate spre sută la sută. Pe Sebeş - Turda s-a autorizat tot, se lucrează din plin pe toate cele patru loturi, ar putea fi gata toate la anul. Mai precis, loturile III şi IV pot fi gata tot aşa, în vară, iar loturile I şi II la finalul anului, în noiembrie. Lugoj- Deva poate fi gata tot la anul, mai puţin zona de tunele, deoarece acordul de mediu a impus zona de tunele. Acestea vor fi scoase la licitaţie anul acesta. Câmpia Turzii – Ogra are termen de execuţie 12 luni, unele lucrări sunt în curs de aprobare, ar însemna să fie gata în octombrie- noiembrie 2017. Şi pe Ogra-Ungheni şantierul merge destul de bine, sunt 10 kilometri în execuţie.
Care e cel mai întârziat proiect de autostradă, pe faza de execuţie?
Suplacu de Barcău – Borş. Nu merge deloc cum ar trebui. Trebuie să ne gândim, în următoarea lună, ce facem cu el. Rezilierea ar fi una din variante, dar ultima, la care recurgem dacă celelalte nu dau roade. Prima opţiune era să dea drumul la proiect. Au fost multe discuţii cu constructorul, a venit cu multe grafice, cu multe scuze, dar până acum nu a dat dovadă de seriozitate şi nu a început lucrul. A avut mobilizare de scurt timp, dar a încetinit ritmul în scurt timp. A doua etapă e de represalii, pe care deja am început să le aplicăm. Dacă ajungem la reziliere, o vom vedea în acest an. Este o perioadă bună de reziliat, vine iarna, sezon mort pentru construcţii, iar în timpul cât nu s-ar lucra putem organiza o procedură nouă, să găsim un constructor serios şi din martie-aprilie să începem lucrările.
La ce stadiu de execuţie este Suplacu de Barcău –Borş?
Constructorul putea să finalizeze mult din el. Are în jur de 60 de kilometri, este cel mai mare contract al României. Un sector de circa 24 de kilometri este finalizat circa 50% de Bechtel. Ceilalţi 35 de kilometri sunt teren virgin, încă nu s-a intervenit. Pe cei 24 de kilometri care sunt în lucru, dacă se lucra la capacitate, era cu bătaie să fie finalizaţi anul acesta. Dar nu s-a făcut mai nimic acolo. Era o decizie neînţeleaptă să fie reziliat prin vară pentru că făceam achiziţia pe timpul verii şi iarna ne-am fi uitat la un contract semnat. Aşa, respectivul a dat semne că îşi revine, ceea ce a fost îmbucurător, dar s-a dezumflat spre toamnă.
În 2016, lucrările la Orăştie-Sibiu au fost făcute în regie proprie de CNAIR. Ce proiecte pregăteşte CNAIR pentru la anul?
Pentru următorii ani, fiecare direcţie regională va avea câte două proiecte. Unul cu termen de finalizare 2017 şi unul în 2018. În 2017, Moldova va executa varianta ocolitoare Suceava, la Constanţa încă nu ne-am decis, la Bucureşti se va face giratoriul de la Tunari şi mai avem în vedere un proiect - două. Unul dintre acestea vizează parcările de pe A3. Dacă reziliem cu respectivul care a câştigat şi nu poate constitui scrisoarea de garanţie bancară, va prelua Bucureştiul parcările, practic spaţiile de servicii, pentru că acolo nu avem numai parcări. La Craiova, oscilăm între mai multe variante în 2017. Timişoara are cele două pasaje de la Arad, peste calea ferată şi peste DN7. Clujul, în echipă cu Timişoara, are DN76 Vârfurile, iar Clujul solitar are varianta ocolitoare Carei şi Secuieni. Braşov va avea de executat un drum de 40 de kilometri şi mai sunt două variante.
Contractele de deszăpezire, atribuite
Cătălin Homor spune că, pentru prima dată în ultimii ani, CNAIR a rezolvat problema deszăpezirii din vară. „Am scos la licitaţie contractele în mai, pentru că a fost un proiect complicat. Contractul a fost pe patru ani, iar firmele au fost dispuse să investească în tehnologie, logistică, ţinând cont că în patru ani îşi amortizează investiţia. Au fost 57 de loturi, pe care astăzi avem peste 90% din acorduri semnate“, a arătat Homor. În ceea ce priveşte contractul de sare, lucrurile nu au decurs la fel de bine. „Nu s-a atribuit, am reluat licitaţia. Avem deschiderea ofertelor pe 27 octombrie, sperăm să atribuim. Dacă nu, mai sunt şi alte pârghii“, a explicat şeful CNAIR. Ce se întâmplă dacă apar sincope pe contractele de deszăpezire atribuite? „Dacă una din firme intră în faliment, să presupunem, rămânem fără operator acolo, dar există plan de rezervă, în sensul că se poate extinde contractul celorlalţi operatori din zonă. Avem şi noi o flotă limitată cu care putem acoperi unele sectoare. În paralel, am demarat o licitaţie pentru 103-104 utilaje cu lame şi răspânditor, o cantitate necesară pentru a asigura deszăpezirea autostrăzilor. Livrarea va veni în timpul iernii, ianuarie, februarie şi, din experienţă, iarna grea vine în ianuarie“, a mai spus Homor.
Se încarcă comentariile...
