Specula cu terenuri nu mai aduce profit

În urma negocierii directe dintre proprietari şi cumpărători, preţurile scad chiar şi cu 40%. Preţul metrului pătrat s-a dovedit a fi,  în ultimele luni, prohibitiv nu numai pentru oamenii de rând, dar şi pentru dezvoltatori. 

Proprietarii sunt acum nevoiţi să scadă pretenţiile, dacă vor să vândă, şi asta în ciuda previziunilor optimiste de la începutul verii.

Până nu de mult, o parcelă de teren destinată vânzării nu stătea mult în ofertă şi îşi găsea cumpărător, chiar dacă preţul era deseori piperat. În ultima lună însă, s-au înregistrat tot mai multe cazuri în care clienţii au renunţat pur şi simplu la achiziţie.

Motivele ţin în mare parte de lipsa de lichidităţi a cumpărătorilor potenţiali, indiferent dacă sunt persoane fizice sau dezvoltatori.

„Diminuarea preţurilor este valabilă mai ales în cazul suprafeţelor mai mari de teren, de peste 800 de metri pătraţi. Am avut două situaţii în ultimul timp în care dezvoltatorii au renunţat la achiziţie pentru că şi-au dat seama că nu au lichidităţi să susţină proiectele.

 Este vorba despre două loturi din zona Falezei Dunării. Pe unul dintre ele se dorea construcţia unei clădiri de birouri, dar investitorul m-a anunţat că renunţă. La fel s-a întâmplat şi cu un dezvoltator spaniol care dorea să achiziţioneze 1.000 de metri pătraţi în aceeaşi zonă”, spune Marian Chiosa, manager al agenţiei imobiliare gălăţene Centru de Investiţii Imobiliare. 

Şi în zonele adiacente Bucureştiului dezvoltatorii sunt goniţi de costurile mari. De pildă, Compania Asset Management System a anunţat săptămâna trecută reducerea cu 200 de milioane de euro a investiţiei alocate proiectului Casa Nova din Corbeanca.

Dezvoltatorul a renunţat să mai cumpere tot terenul necesar construcţiei celor 800 de vile prevăzute iniţial, din cauza creşterii exagerate a preţurilor în zonă.

Parcela de pământ, cu greu garanţie bancară

Greutăţile întâmpinate în vânzarea-cumpărarea de terenuri au fost sesizate şi de bănci. În prezent, instituţiile de creditare acceptă greu terenuri drept garanţie pentru împrumuturi.

„Degeaba ai terenuri, pentru că în momentele astea nu ţi le mai cumpără nimeni. Acum, pentru noi, garanţii reale sunt o fabrică în funcţiune, un hotel cu clientelă sau spaţii de birouri ocupate”, a precizat recent omul de afaceri Ilie Carabulea, care deţine 35,93% din titlurile Băncii Carpatica.

Excepţia care confirmă regula este reprezentată de loturile situate în zone bune din centrele oraşelor sau din apropierea ansamblurilor rezidenţiale noi.  „Pe piaţa terenurilor a dispărut specula. Înainte şi dacă cumpărai o văgăună puteai să o revinzi mai scump aproape imediat.

Oamenii nu mai investesc în terenuri şi proprietarii au scăzut preţurile, ca să atragă totuşi cumpărători. Preţurile au ajuns la nivelul din iarnă, cine a cumpărat atunci nu a făcut nicio afacere.

Terenurile se acceptă ca garanţie la bancă, dar numai dacă sunt foarte bine poziţionate, de exemplu adiacent unor construcţii noi. Oricum, ele sunt evaluate în prezent de bancă la 70% din valoarea lor de cumpărare”, afirmă Daniel Mitroi, director al agenţiei imobiliare Imperial Grup House din Piteşti.

Corecţii majore în piaţă

Perspectivele sunt însă bune pentru cumpărătorii de terenuri. Şi asta pentru că proprietarii au început să scadă preţurile în acest an. Pentru aceleaşi proprietăţi pe care doreau să le vândă anul trecut, deţinătorii de terenuri acceptă astăzi preţuri cu 30-40% mai mici, conform directorului executiv al GTC România, Shimon Gallon.

„Anul trecut trebuia să merg în patru labe când voiam să cumpăr un teren. Proprietarul striga la mine: «Ăsta este preţul, dacă nu-l vrei, cumpără altcineva!». Acum s-a terminat cu patru labe”, a afirmat Gallon în cadrul unui seminar pe teme imobiliare.