De ce le este greu românilor să economisească, chiar și după cursuri de educație financiară

Cunoștințele despre gestionarea banilor nu se transformă automat în economii. Un studiu arată că 28,5% dintre cei care au urmat cursuri de educație financiară au în continuare dificultăți în aplicarea informațiilor dobândite, relatează Adevărul Financiar.

Economisirea rămâne dificilă pentru mulți români. Foto: arhivă

Există însă și schimbări de comportament: potrivit acelorași date, 77,6% spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, iar 39,4% declară că au început să investească. Dificultățile apar atunci când informațiile învățate trebuie puse în practică într-un buget dominat de nevoile zilnice, potrivit unui studiu prezentat de BCR.

Cât din veniturile unei gospodării se duce pe cheltuieli

Datele Institutului Național de Statistică citate în articol arată că, în trimestrul al patrulea din 2025, o gospodărie avea venituri medii lunare de 9.454 de lei și cheltuieli totale de 8.075 de lei. Acestea din urmă absorbeau 85,4% din venituri și includeau taxele și contribuțiile.

Din cheltuielile de consum, 32,2% reveneau alimentelor și băuturilor nealcoolice, iar 15,7% locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Cele două categorii reprezentau, împreună, aproape jumătate din consum. Sunt medii la nivelul gospodăriilor, nu sume care descriu bugetul fiecărei familii.

Veniturile mici și teama de pierderi amână deciziile

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, explică pentru „Adevărul Financiar” că amânarea economisirii ține atât de nivelul veniturilor, cât și de alegerile de consum și de nevoile imediate. În opinia sa, oamenii tind să subestimeze beneficiile acumulate în timp, deoarece viitorul îndepărtat este mai greu de evaluat.

Scumpirile din energie și servicii apasă mai ales asupra celor cu venituri reduse, avertizează consultantul. La aceste presiuni se adaugă teama de a pierde bani, incertitudinea economică și lipsa încrederii în propriile decizii, probleme semnalate și în cercetarea prezentată de BCR.

Pe de altă parte, Cazacu spune că datele XTB indică un interes în creștere al tinerilor pentru investiții, în special pentru instrumente diversificate de tip ETF.

Depozitele cresc, dar economiile sunt distribuite inegal

Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) prezentate de Adevărul Financiar, depozitele eligibile ale persoanelor fizice însumau 352,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026. Valoarea era cu 0,4% peste cea de la finalul lunii iunie.

Creșterea totalului nu arată însă cât reușește să economisească fiecare persoană. Cazacu citează un raport al BNR din iunie 2026 potrivit căruia deponenții cu economii peste pragul garantat de 100.000 de euro reprezentau doar 0,6% dintre deponenți, dar dețineau 29% din totalul depozitelor.

La sfârșitul lunii septembrie 2026, depozitele acoperite ale persoanelor fizice ajungeau la 296 de miliarde de lei, adică 84% din valoarea depozitelor eligibile, conform FGDB. Depozitele acoperite reprezintă partea care intră în plafonul obișnuit de garantare de 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă participantă la schemă.

Economisirea și investițiile nu oferă aceeași protecție

Pentru persoanele cu venituri mici sau medii, economisirea poate începe cu sume reduse, dacă bugetul permite. Atunci când cheltuielile necesare consumă însă toate veniturile, posibilitatea de a constitui o rezervă rămâne limitată.

Cazacu arată că investițiile diversificate pe piețe din mai multe regiuni pot fi abordate și cu sume mici, pe orizonturi de peste 5-10 ani. Consultantul subliniază însă că fluctuațiile pieței pot produce riscuri inclusiv pe termen mediu.

Investițiile bursiere nu beneficiază de aceeași protecție ca depozitele bancare garantate. Valoarea lor poate scădea, iar recuperarea pierderilor nu este sigură nici pe termen lung.

Urmărirea cheltuielilor și constituirea unei rezerve pentru situații neprevăzute, în limita posibilităților, pot fi primii pași pentru cei care nu au economii. Investițiile reprezintă o decizie separată, care presupune înțelegerea riscurilor, nu o garanție a unui câștig viitor.