Cum să supraviețuim Ordonanței trenuleț. Doi experți în economie ne învață cum să strângem cureaua: „Doar asta ne-a mai rămas”
0De aproape o lună, Ordonanța trenulet a început să-și producă efectele, iar reacțiile românilor sunt pe măsură. În timp ce bugetarii sunt din ce în ce mai revoltați și amenință cu proteste în stradă, analiștii financiari consultați de „Adevărul” ne sfătuiesc să strângem cureaua cât de mult putem, pe principiul „cine poate, oase roade”. Este momentul, prin urmare, să ne resetăm bugetele și să economisim, dacă mai avem din ce. Însă, a economisi eficient este și aceasta o artă.
Expertul în finanțe personale Adrian Căruceru a explicat că nu este deloc simplu să economiseșți, chiar dacă, la prima vedere, nu pare mare lucru. Tai de ici, tai de colo și bugetu-i gata. Nici pe departe!
Cum să ne organizăm eficient bugetul. Sfaturile unui expert în finanțe personale
„În ceea ce privește gestionarea mai bună a finanțelor personale, un prim pas este să ne stabilim un buget de venituri și de cheltuieli pe care să-l punem, apoi, pe hârtie. Căci, doar având aceste cifre în față vom putea jongla eficient cu ele. Acest lucru este esențial, este primul pas, reprezintă nucleul finanțelor personale”, a declarat specialistul.
Acest buget ne arată negru pe alb care sunt veniturile de care dispunem, iar în funcție de acest aspect vom ști cum să direcționăm banii către cheltuieli care sunt cu adevărat importante. „În primul rând, ar trebui să ne gândim la nevoile esențiale pe care le avem precum mâncare, plata facturilor, a ratelor la bancă, transportul, îmbrăcămintea, îngrijirea personală, anumite cheltuieli medicale, dacă e cazul”, consideră expertul.
Odată realizat acest prim pas, este relativ simplu de observat ce cheltuieli am putea reduce. „În această perioadă incertă, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate și să reducem din cheltuielile care nu ne sunt necesare. Odată puse pe hârtie, s-ar putea să constatăm că 10-15% din acestea, dacă nu chiar mai mult, sunt nejustificate”. Această inventariere financiară poate fi făcută urmărind tranzacțiile efectuate într-o anumită perioadă de timp. Practic, analizezi extrasul de cont sau păstrezi bonurile fiscale primite de la magazin. Până la urmă, nu contează metoda pe care o alegi, ci să faci ceva în acest sens.
Următorul pas, continuă specialistul, îl reprezintă focusarea atenției spre anumite modalități de protejare în fața neprevăzutului, a unor situații complicate ce se pot ivi. Adrian Căruceru se referă la faptul că este timpul să gândim în perspectivă. „Trăim vremuri în care va crește numărul persoanelor disponibilizate, marile companii anunță deja restructurări și tăieri bugetare. Prin urmare, trebuie să ne punem la adăpost. Pentru asta, avem nevoie de două mari fonduri de rezervă: unul pentru situații urgente, unul pentru siguranță, pentru o perioadă de câteva luni în care nu am mai produce deloc venituri”. Apoi, nu în ultimul rând, dacă avem posibilitatea, ar trebui să ne concentrăm atenția către surse suplimentare de venituri. „Un job part-time nu ar trebui refuzat în acest context economic în care ne aflăm”, ne mai sfătuiește Adrian Căruceru.
Expert în finanțe personale: „Să ne plătim ratele și să evităm împrumuturile bancare”
L-am întrebat pe specialist dacă este cazul, anul acesta, să contractăm un credit bancar. Răspunsul? „Indicat ar fi să încercăm să ne achităm în totalitate sau măcar parțial ratele deja existente, nu să ne împovărăm și mai mult. În situații de incertitudine economică, de nori negri care se întrevăd la orizont în privința mediului economic, cred că anumite împrumuturi de consum ar trebui evitate. Căci, o astfel de decizie implică un stres financiar în plus și îți afectează veniturile disponibile și așa greu încercate. Prin urmare, nu recomand să te îndatorezi pentru a rezolva niște chestiuni care țin de confort, fie că vrei să-ți pui termopane la balcon, să-ți iei e mașină nouă sau un apartament”.
Bine, bine, evităm creditele bancare, dar cele cu dobândă zero? De foarte multe ori, suntem tentați fie să achiziționăm un credit cu dobândă zero, fie, odată ce-l avem, să „intrăm” în el. Cât de recomandat este să apelăm la o astfel de sursă de venit? „Cardul de credit cu dobândă zero este ca o sabie cu două tăișuri”, explică Adrian Căruceru. „Pe de-o parte te ajută să achiziționezi un anumit produs fără dobândă dacă achiți ratele la timp, pe de altă parte poate deveni o corvoadă. În situația în care nu reușești să achiți ratele la timp, vei plăti o dobândă care poate să ajungă și până la 30%. Deci, într-un fel, poate fi o capcană pentru cei rău platnici, neatenți sau care nu sunt familiarizați cu utilizarea acestui produs”.
Apoi, mai există un pericol: odată ce deții un astfel de card, tentația de a face achiziții după achiziții este foarte mare. „Dacă am cumpărat ceva, considerăm că rata e mică, ne putem gândi și la altceva, cu o rată, să spunem, la fel de mică. Dar aceste rate se adună și, în final, ajungem la un efort financiar mai mare care, în anumite situații, devine imposibil de gestionat eficient”. Specialistul recomandă să utilizăm aproximativ 30% din suma deținută pe card, în așa fel încât să putem suporta rata sau ratele.
Adio, Netflix! Adio, restaurante!
Analistul economic Adrian Negrescu, pe de altă parte, a declarat pentru „Adevărul” că a economisi în aceste zile este o misiune aproape imposibilă, dar trebuie să încercăm, căci nu avem încotro. Oricum, altceva nici nu ne-a mai rămas de făcut. „Asta, în contextul în care avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cele mai ample creșteri de prețuri pentru a zecea lună la rând, suntem campioni europeni la scumpiri, iar puterea de cumpărare scade pe zi ce trece. Este o situație reală care se va accentua, din păcate, în perioada următoare. Scumpirile vor continua în România, iar din această perspectivă singura noastră soluție este să strângem cureaua, să ne aplicăm propria procedură de austeritate”.
Și Adrian Negrescu vine cu câteva sfaturi de supraviețuire financiară. „În primul rând, să ne uităm pe ce cheltuim banii, să vedem de unde putem tăia. Dacă avem, de exemplu, trei, patru abonamente la rețelele de streaming, ar trebui să renunțăm măcar la jumătate dintre ele”. Alte soluții țin, într-adevăr, de obiceiurile de consum. „Să înlocuim achizițiile de produse alimentare și nealimentare cu unele care sunt absolut necesare. Să facem mai multă mâncare acasă, să nu mai ieșim în oraș, de exemplu”, a mai spus Adrian Negrescu.
Specialistul ne sfătuiește să investim timp în cercetarea unor produse pe internet, să accesăm comparatoarele de prețuri, să profităm de promoții, de discounturi, de toate campaniile pe care le fac magazinele în această perioadă.
Din păcate, continuă expertul, în acest an se anunță valuri de restructurări. „Și, înainte de a face achiziții scumpe, trebuie să fim siguri că locul nostru de muncă nu va fi restructurat și că vom câștiga în continuare banii pe care îi câștigăm acum. Iar acest lucru este valabil atât în sectorul privat cât mai ales la stat, acolo unde, probabil, vor urma niște restructurări semnificative de personal”.
Criza în care ne adâncim, doar un bau-bau financiar indus de politicieni
Pe de altă parte, nu este cazul să intrăm în panică, ne sfătuiește analistul economic. „Nu vine sfârșitul lumii din punct de vedere financiar. Nu ne așteaptă o criză apocaliptică. Și, oricum, noi avem deja experiență. Am mai trecut prin astfel de crize economice și perioade cu inflație crescută. Cred că românii, din acest punct de vedere, au un nivel de reziliență, de adaptare la realitate destul de bun”.
Adrian Negrescu ne-a declarat că nu vine nicio apocalipsă economică, așa cum ne induc politicienii speriindu-ne că dacă nu vor crește taxele vom ajunge în incapacitate de plată. „Nu se pune această problemă. Acest bau-bau financiar indus de către politicienii este o falsă premisă care le susține, de fapt, lipsa de măsuri concrete de restructurare a economiei și neputința de susținere a mediului economic. Ei nu sunt capabili să reducă inflația, dar sunt capabil să crească taxele”.
Ordonanța trenuleț este o ordonanță demnă de o țară din lumea a treia, a mai precizat analistul economic. „Este ordonanța sărăciei dar și a neputinței, pentru că nu rezolvă problemele bugetare. Impactul măsurilor este de numai șase miliarde de lei, aproape un miliard de euro, în condițiile în care noi avem un deficit bugetar de 30 de miliarde de euro. E o măsură luată din pix, fără studii de impact și care nu face altceva decât să reducă și mai mult puterea de cumpărare a oamenilor, să reducă potențialul de creștere economică a României”.
Analistul de de părere că dacă tai din veniturile oamenilor nu faci altceva decât să duci economia în recesiune. „Și sunt deja din ce în ce mai mulți investitori străini care pleacă din România în căutarea unor destinații fiscale mai bune. Această joacă de-a Codul fiscal în care modificăm taxele de la o lună la alta, fără niciun fel de predictibilitate, a împins foarte mulți investitori să plece în Bulgaria, în Ungaria, în Polonia, acolo unde Codul fiscal este bătut în cuie”, a mai spus analistul economic.
Se încarcă comentariile...
