„Ordonanța trenuleț” lovește crunt în sistemul de Educație care este deja la pământ ANALIZĂ
0Austeritate pe toate planurile. Asta prevede „Ordonanța trenuleț” prin care Guvernul ne strânge cureaua încercând să acopere deficitul financiar pe anul 2025. În Educație, însă, tăierile bugetare au produs un adevărat haos. Studenții au ieșit deja în stradă, iar sindicatele din învățământ amenință și ele cu proteste masive. România stă în aceste zile pe un butoi cu pulbere gata să răbufnească pe fondul unor frământări sociale care ne amintesc de greva istorică a profesorilor din 2023.
Studenții au ieșit astăzi în stradă să-și strige drepturile. Tinerii și-au pierdut reducerile la transport, dar și banii de burse, căci fondurile din care se plăteau acestea au fost înghețate. În ceea ce-i privește pe profesori, măsurile de austeritate le taie primele didactice și voucherele de vacanță. Iar veștile nu se opresc aici, căci dascălii vor fi afectați atât de înghețarea salariilor, cât și de blocarea posturilor. Nici elevii nu au fost uitați. Pe lângă faptul că nu vor mai primi alocații mărite, mulți dintre cei care provin din familii defavorizate nu vor mai beneficia de tichete educaționale. Inclusiv voucherele pentru copiii cu CES au fost sistate.
În ciuda tuturor acestor măsuri și nemulțumiri, înainte de adoptarea Ordonanței, premierul Ciolacu a declarat că nu regretă nimic din ceea ce a decis. „Nu regret niciuna dintre aceste măsuri. Am făcut dreptate pentru milioane de oameni”. El a mai declarat că „Ordonanța trenuleț” nu este o ordonanță a austerității sau a sărăciei, ci una care impune măsuri pentru reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025.
Ordonanța trenuleț, principalele prevederi care vor afecta Educația
Potrivit OUG adoptate de Guvern, primele didactice se acordă doar dacă pot fi decontate din fonduri externe nerambursabile. Transformarea ISJ-urilor în direcții județene este amânată, în timp ce profesorii care coordonează proiecte europene nu vor mai beneficia de reducerea normei didactice. Guvernul încearcă să strângă bani și de pe urma școlilor: se taie suplimentul de cost standard pentru școlile defavorizate, iar limitele pentru numărul de elevi în clasele de liceu sunt suspendate. „Ordonanța trenulet” umblă și la banii copiilor.
Este vorba, mai exact, despre tichetele educaționale pentru elevii din familiile sărace care vor veni numai din surse externe nerambursabile, ceea ce este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an. Apoi, voucherele pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sunt și ele amânate până la începutul anului școlar 2026-2027. De asemenea, Guvernul a „umblat” și la banii studenților: reducerile la biletele de tren au fost restrictionate iar bursele înghețate.
„Vom primi reducere pe tren doar pe drumul de acasă către facultate”, a declarat pentru „Adevărul” Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România. Asta, în condițiile în care studenții aveau reducere la biletele de tren oriunde ar fi dorit să circule prin țară. „Această măsură de eliminare a reducerilor va afecta grav mobilitatea studenților și accesul lor la oportunitățile educaționale, culturale sau profesionale din alte localități. Ne dorim o audiență, o discuție deschisă cu premierul pentru a ne prezenta punctul de vedere”, a mai precizat Sergiu Covaci. „Și dorim să aflăm motivele pentru care Guvernul a decis astfel de măsuri în contextul în care impactul bugetar este unul extrem de mic”.
Student: „Impactul bugetar al reducerilor la transport este infim. Pentru noi, însă, orice leu contează”
Sergiu Covaci se referă la faptul că eliminarea reducerilor la transportul cu trenul nu aduce mulți bani la buget. Dimpotrivă. Suma ar fi, de fapt, una infimă. „În jur de 0,006% din PIB”, a explicat studentul. „Desfășurăm proiecte de formare pentru studenți, pentru competențe transversale, soft skill și altele de genul ăsta. Avem undeva la 1.800-2.000 de beneficiari pe an. Asta înseamnă că ei fac o deplasare dus-întors pentru proiectul respectiv. Un student din București, de exemplu, care vrea să ajungă la Cluj va trebui să plătească 300-400 de lei pentru deplasarea respectivă”, a punctat Covaci.
Acesta a precizat că și bursele au fost înghețate. „Cele mai de interes sunt bursa socială și cea de performanță. Și ne așteptam ca anul acesta să crească sumele. Pentru că sunt corelate cu salariul minim garantat. Dacă acesta ar fi crescut, atunci ar fi fost mai mulți bani și în fondul de burse”.
Profesorii, cu salarii înghețate și fără vouchere de vacanță. Sindicatele amenință cu proteste în stradă
„Ordonanța trenuleț” lovește crunt și în buzunarul profesorilor, motiv pentru care sindicatele amenință și ele cu proteste în stradă. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ cer Guvernului să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ și să nu umble la modul de acordare a voucherelor de vacanţă. Sindicatele solicită partidelor aflate la putere să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai - iunie 2023. „Nu trebuie să se uite un lucru: și promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!”, avertizează sindicaliştii.
Referitor la salarizare, spun reprezentanții sindicatelor din învăţământ, şi după majorările care au avut loc recent, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, „salariu insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România. În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puţin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârşitul carierei”.
În ceea ce priveşte acordarea voucherelor de vacanţă și anume 800 de lei de la Guvern, cu condiţia ca salariatul să achiziţioneze pachete turistice de cel puţin 1.600 de lei, sindicaliştii susţin că această măsură îi va afecta, în primul rând, pe salariaţii cu venituri mici. „Guvernul, dacă nu-şi permite să acorde aproximativ 1.400 de lei, aşa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună şi coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde şi salariaţii, vor pierde şi patronatele din turism şi, implicit, statul român”, menţionează federaţiile sindicale.
Potrivit sindicaliştilor, acestea sunt doar o parte a nemulţumirilor lor, ameninţând cu reluarea unor acţiuni de protest. „În aceste condiţii, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acţiuni de protest să aibă loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti”, mai avertizează federaţiile sindicale din învăţământ.
Daniel David, ministrul Educației, un optimist rezervat. Câinii latră, caravana trece
Daniel David, noul ministrul al Educației, a reacționat și el pe blogul său spunând că România are un deficit bugetar foarte mare, care, dacă nu este redus, îi împiedică dezvoltarea. Ministrul a declarat că așa funcționează democrația: în timp ce oamenii au dreptul să protesteze, Guvernul are datoria de a face ca țara să funcționeze. „Nu pot avea acum decât un optimism rezervat, în condițiile în care, așa cum sunt discuțiile acum, sistemul educației-cercetării va primi totuși un buget ușor mai mare decât anul trecut, prin care va funcționa adecvat și vom putea începe să implementăm unele măsuri din Programul de Guvernare. Într-o abordare democratică înțeleaptă, oamenii din sistem au dreptul să-și ceară drepturile lor – unele asumate oficial destul de recent, după încheierea grevei din sistem și/sau prin noile legi ale educației -, în timp ce Guvernul trebuie să facă, la rândul său, tot ceea ce ține de acesta pentru a reduce deficitul bugetar, asigurând astfel funcționarea țării și o dezvoltare care să permită apoi chiar satisfacerea cu prioritate a acestor drepturi pe care oamenii le cer acum”, a precizat David.
Expert în Educație: „O realitate dură care i-a explodat ministrului în față”
Marian Staș, expert în educație, a declarat pentru „Adevărul” că ministrul are o misiune extrem de grea. Specialistul consideră că Daniel David are de gestionat „foarte inteligent și foarte subtil așteptările imense pe care comunitatea educațională le are de la el”. „Ordonanța trenuleț” l-a pus pe Daniel David într-o postură cel puțin ingrată, continuă expertul, căci discursul său vizionar a intrat în conflict direct cu realitatea financiară dură în care ne regăsim. „O realitate mult peste capacitatea sa de a o gestiona. Căci marja de manevră este extrem de îngustă în ceea ce privește utilizarea fondurilor. Chiar sunt curios cum va arăta bugetul pe educație. Dar punctul de plecare este unul dur și inconfortabil pentru el, ca ministru”, a explicat Marian Staș.
Marile reforme și transformări pe care le-a gândit ministrul și pe care urma să le pună în aplicare intră acum „în coliziune directă cu această realitate dură care i-a explodat în față: ordonanța trenuleț în care toate se taie și nimic nu rămâne ca înainte”, mai punctează expertul. Rămâne de văzut, așadar, cum va „dansa” ministrul „pe această sârmă foarte subțire între realitatea financiară bugetară și scepticismul profund al tuturor față de schimbările din educație”, mai spune Marian Staș.
Expertul consideră că Daniel David are o responsabilitate uriașă. „Totul depinde de măiestria sa de a face lucrurile să se întâmple. M-aș bucura ca ministrul Educației să aibă înțelepciunea unui discurs neambiguu, nefardat, dând glas așa cum se cuvine, profesionist, realității. Să promoveze proiectele de schimbare și să nu încerce să ne vândă negrul drept alb. Pentru că lumea se prinde repede și nu mai merge cu abureli. Sunt convins, însă, că nu se va întâmpla așa”, a mai punctat Marian Staș.
Se încarcă comentariile...
