De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”

România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu găsește nicio soluție pentru a rezolva cele două probleme.

Românii sunt penultimii în UE la salarii, dar primii la inflație. FOTO: arhiva

România este, pentru a treia lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate la mijlocul acestei săptămâni de Eurostat. România are acum o inflație de 6,7%, în timp ce media UE este de 2.6%. În plus, săptămâna trecută, un alt studiu Eurostat a arătat că România se clasează pe penultimul loc în clasamentul salariilor din Uniunea Europeană, cu cel mai mic salariu mediu pe oră, cu puțin peste 10 euro. Salarii mai mici au doar bulgarii, avem inflație mai mult decât dublă față de vecinii noștri din Sud.

Analist economic: „Statul trăiește din asta”

Analistul economic Adrian Negrescu a analizat, pentru „Adevărul”, din ce cauze România se complace să fie campioană europeană absolută a inflației, în condițiile în care salariile românilor sunt penultimele în Europa.

În opinia sa, statul este primul vinovat pentru inflația uriașă cu care se confruntă România comparativ cu media Uniunii Europene.

„În condițiile în care tu ca guvern, autoritate publică, nu ai planuri concrete de a reduce inflația în perspectiva următorilor ani și chiar te lauzi că vei avea o inflație de 5% la finele acestui an, atenție!– dublă față de media la nivel european, înseamnă că practic vrei să trăiești din taxe, din creșterea lor și această taxă ascunsă, care e reprezentată din inflație. Inflația e mama tuturor taxelor care ne afectează pe toți în egală măsură, care e cel mai ușor de încasat de statul român”, spune Negrescu.

Practic, mai spune el, autoritățile nu sunt cu adevărat interesate să lupte cu inflația, așa că nu iau niciun fel de măsuri serioase.

„Inflația e cea mai cinică taxă pe care din păcate România o aplică cu mare talent în momentul de față și pentru care politicienii nu au nicun fel de justificare, în condițiile în care ar putea lua măsuri administrative instant pentru a reduce prețurile și pentru a stopa creșterea artificială a prețurilor pe unele segmente, mai ales la produsele alimentare”, mai afirmă el.

Practic, statul este singurul care are de câștigat de pe urma inflației, mai spune Adrian Negrescu. „Banii din inflație intră se duc la buget, apoi politicienii se laudă cu ce PIB avem și ce creșteri economice”, explică el.

De ce avem cea mai mare inflație din UE

Adrian Negrescu a explicat și cum s-a ajuns aici, să avem o inflație de 6,7%, adică mai mult decât dublă față de celelalte țări membre ale UE.

„Pe de o parte suntem campioni europeni în primul rând pentru că menținem prețurile resurselor energetice la cel mai mare preț din Europa. Mă refer aici la curentul electric pentru companii, care e la cel mai mare preț din Europa, dar și la prețul gazelor, care e cu mult peste media europeană. Având costuri de producție foarte mari, costuri logistice foarte mari, bineînțeles că toate astea se duc în prețurile care le vedem la raft”, explică Negrescu.

Creșterea taxelor, care afectează în special intreprinderile mici și mijlocii slab capitalizate, contribuie de asemenea la creșterea prețurilor. Confruntate cu taxe mult mai mari, acestea le transferă prin produsele lor consumatorilor, adică tot populației. El amintește și de creșterea accizelor și de atât de controversata reformă fiscală, dar și a creșterii salariilor bugetarilor și a pensiilor.

„Să nu uităm că am crescut și accizele la carburanți, de la 1 ianuarie, motiv pentreu care și prețul carburanților a crescut. Și se știe bine că asta se transmite imediat în celelalte prețuri. Iar peste toate astea avem și această politică electrolă a Guvernului României de a crește salarii și pensii într-un an în care avem pur și simplu o inflație împovărătoare”, mai spune el.

Toate acestea alimentează inflația și contribuie la sărăcirea și la reducerea puterii de cumpărare a populației. „Suntem din păcate în spirala creșteri salariale – creșteri de prețuri, care cresc masa monetară din piață. Iar din această perspectivă, bineînțeles că și prețurile urmează aceeași tendință”, adaugă el.

Ce ar trebui făcut

Adrian Negrescu a explicat și ce măsuri ar trebui luate pentru scăderea inflației.

„Prima măsură și cea mai sănătoasă ar fi să se renunțe la plafonarea prețului produselor alimentare, care a făcut mai mult rău decât bine pentru economie, dar și la plafonarea prețuțurilor energiei. Multe dintre alimentele aflate pe lista guvernului au rămas la același preț, dar din păcate toate celelalte produse care nu se află pe listă s-au scumpit enorm. Mă uitam pe datele la statistică pe luna martie, care arătau că detergenții s-au scumpit cu aproape 25%, medicamentele cu 24%. Produsele de îngrijire au și ele o creștere semnificativă de două cifre. Ei, asta se întâmplă când intri cu bocancii într-o economie de piață și uiți de elemtul esențial, că până la urmă prețul trebuie reglat prin mecanismele pieței, nu prin niște dictate cu iz electoral de la Palatul Victoria”, arată analistul.

În ce privește inflația produselor alimentare, un exemplu foarte bun ar fi Polonia.

„Trebuie să luăm exemplul Poloniei. Polonezii au redus TVA la produse alimentare la 0% atunci când aveau probleme cu inflația, motiv pentruc are au ajuns la 3%. Noi din contră, am crescut. Nu uitați că de la 1 ianuarie am crescut TVA-ul alimentelor ecologice, cele sănătoase de la 5 la 9%”, punctează el.

De ce avem salarii atât de mici

Și tot statul, care taxează la sânge angajații, e vinovat pentru faptul că veniturile populației sunt mici, iar când cresc o fac doar pentru că se mărește artificial masa monetară și se tipăresc bani cu nemiluita.

„Soluția eficientă e cea pe care o spun de trei ani de zile: reducerea taxelor pe muncă. Avem cele mai mari taxe pe muncă din UE pentru salariul minim pe economie. Gândiți-vă că în momentul de față din câștigul nostru brut mai mult de 60% din bani îi dăm statului. Vorbesc aici de taxele pe salarii, TVA-ul la produsele și serviciile pe care le cumpărăm, taxele pe proprietate, accizele la tot felul de servicii și produse pe care le consumăm. Din această perspectivă, muncim mai mult pentru stat decât pentru noi personal”, subliniază expertul.

Practic, Adrian Negrescu susține ideea că, în măsura în care ar fi scăzute taxele și impozitele, mai ales pe salariul minim, cu atât mai mult acei bani se vor regăsi în buzunarele oamenilor, iar astfel va crește puterea de cumpărare peste nivelul inflației.

Și pentru că totuși, chiar și la capitolul salarii brute românii sunt penultimii în Europa, Adrian Negrescu are o explicație. „E un paradox, în momentul în care acest salariul minim din România e afectat și de alte două probleme”, susține Negrescu.

În continuare, el enumeră cele două probleme și explică de ce românii au venituri atât de scăzute.

„Unu, aș pune aici creșterea taxelor pentru mediul de afaceri, care nu ține cont de fragilitatea mediului economic. Avem peste 90% dintre companii din sectorul microintreprinderilor care sunt slab capitalizate, abia se descurcă de la o factură la alta în condițiile unei accenturări a blocajului financiar. Iar pe de altă parte avem o restrângere abruptă a accesului la finanțare pentru companii. Dacă aceste companii nu au de unde să se împrumute ieftin pentru a crea investiții, locuri de muncă și pentru a dezvolta afaceri, logic că nici salariile nu au de unde să crească în condițiile în care vânzările scad vertiginos pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, încheie Adrian Negrescu.