Podul animalelor peste râul Olt intră în șantier. Cum va arăta ecoductul spectaculos de lângă Autostrada Sibiu – Pitești
0Construcția ecoductului Călinești de pe Valea Oltului intră în linie dreaptă. Structura, una dintre cele mai mari din România, va fi ridicată în zona montană a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești și va avea un rol esențial în protejarea faunei din masivele Carpaților Meridionali.
Un nou ecoduct spectaculos va intra în șantier în vara acestui an, pe Valea Oltului. Va fi construit în zona montană a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, pe Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni, însă nu peste autostradă, ci peste Drumul Național 7.
Podul verde de pe Valea Oltului
Ecoductul Călinești va avea o lățime minimă de 100 de metri și o lungime de peste 300 de metri. Acesta va traversa drumul național, calea ferată CF201 și râul Olt, în zona km 45+300 – 45+750, la nord de localitatea Călinești, la aproximativ 300 de metri sud de podul DJ703M.
„DN7, așa cum este el acum, foarte circulat, mai ales de trafic greu, nu este – cum se spune în limbaj tehnic – permeabil. Adică este o barieră în calea animalelor, care nu pot trece dintr-o parte în alta a Văii Oltului. Traficul este blocajul principal, animalele sunt speriate, evită zona din cauza traficului și a zgomotului. În această zonă a Meridionalilor, practic, coridoarele ecologice sunt întrerupte din punctul de vedere al mamiferelor mari”, explică Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), citat de HotNews.ro.
Ecoductul din zona Călinești, parte a Secțiunii 3 a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, este proiectat pentru a permite traversarea în siguranță a faunei sălbatice peste râul Olt, calea ferată și DN7. Structura va asigura conectivitatea ecologică între Munții Căpățânii, Cozia și Făgăraș, reducând impactul infrastructurii asupra habitatelor naturale.
Ecoductul va avea patru deschideri în arc, cu înălțimi de cinci metri peste DN7 și cel puțin șapte metri peste calea ferată. Pentru funcționalitate, va fi acoperit cu pământ vegetal, iar deasupra structurii din beton va fi amenajată și o zonă de acces de 1,2 hectare, pe malul stâng al Oltului, în apropierea limitei Parcului Național Cozia.
Ordinul de începere a lucrărilor la Ecoductul Călinești a fost emis încă din 2023, iar lucrările vor demara cel mai probabil în vara acestui an. Finalizarea este estimată pentru începutul anului 2027. Pe lângă acest ecoduct, un altul este prevăzut în zona Lazaret, pe Secțiunea 2 (Boița – Cornetu) a aceleiași autostrăzi, cu o lungime de 210 metri.
Trei ecoducte sunt construite tot pe A1, în vestul României
Secțiunea 3 a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, între Cornetu și Tigveni, are o lungime de 37,5 kilometri și un termen de finalizare în 2027. Proiectul, cu o valoare de 5,32 miliarde de lei (fără TVA), a fost atribuit Asocierii Astaldi/WeBuild – Tancrad.
Contractul prevede construcția a 96 de poduri și viaducte, dar și a unui tunel de 1,7 kilometri în zona Poiana (Vâlcea). Tunelul va fi realizat cu tehnologia TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, care implică utilizarea unor utilaje de forare de mare precizie, cunoscute și sub denumirea de „cârtițe mecanice”.
În vestul țării, pe Autostrada A1 Lugoj – Deva, au fost deja construite trei ecoducte similare. Două dintre acestea se află în apropierea nodului rutier Holdea și au o lățime de 80 de metri, asigurând legătura între Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni. Zona este considerată optimă pentru deplasarea carnivorelor mari, fiind recunoscută ca un coridor ecologic.
Al treilea ecoduct, cu o lățime de aproximativ 100 de metri, a fost construit în zona localității Brănișca și este protejat cu 100 de panouri fonoabsorbante. Toate cele trei ecoducte din vest au fost finalizate în 2019.
Drumul de pe Valea Oltului, o arteră rutieră esențială
Drumul de pe Valea Oltului, astăzi intens circulat, era cunoscut încă din Antichitate. Defileul, care leagă Transilvania de Muntenia prin Munții Făgăraș și Lotrului, a fost folosit de armatele romane în timpul războaielor cu dacii, la începutul secolului al II-lea. În anul 87 d.Hr., împăratul Domitian a pornit o ofensivă împotriva lui Decebal, iar trupele romane, înaintând prin Valea Oltului spre Turnu Roșu, au fost înfrânte. În 107, împăratul Traian a urmat același traseu în campania de cucerire a Daciei.
Romanii au construit aici un drum, pe alocuri suspendat pe bârne fixate în stâncă, ale cărui urme se mai văd în zona Racovița și de-a lungul defileului. Drumul a fost refăcut în vremea împăratului Hadrian și a rămas important și în Evul Mediu, fiind folosit de domnitori precum Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.
În secolul al XVIII-lea, după ce Oltenia a intrat sub stăpânirea habsburgică, Valea Oltului a fost din nou amenajată, de această dată sub numele de Via Carolina, deschisă în 1722. Drumul, care lega Turnu Roșu de Bogdănești, era considerat o realizare tehnică remarcabilă, comparabilă cu lucrările romane, și a fost construit cu mari dificultăți, din cauza terenului stâncos și a râului imprevizibil.
Modernizările au continuat în secolul al XIX-lea, iar în 1901 a fost inaugurată calea ferată. Deși au existat îmbunătățiri, zona a rămas sălbatică. Martorii acelor vremuri povestesc cum traseul era dificil, cu poteci înguste și treceri improvizate peste râuri. Chiar și în acea perioadă, părea greu de crezut că armatele romane reușiseră să străbată aceste locuri atât de accidentate.
În secolul XX, drumul a fost asfaltat parțial înainte de Al Doilea Război Mondial, iar în anii ’50 era deja considerat unul dintre cele mai bune din țară. Ulterior, a fost modernizat complet pe toată lungimea sa, de peste 100 de kilometri, între Sibiu și Râmnicu Vâlcea, devenind o arteră esențială a infrastructurii rutiere românești.
Se încarcă comentariile...
