Creșterea salariului minim, mărul otrăvit al Guvernului. Nota de plată: scumpiri în lanț, faliment și creșterea șomajului
0Guvernul intenționează să crească salariul minim pe economie de la 1 iulie 2024. Experții atrag însă atenția asupra efectului de bumerang, menționând că vor fi mult mai multe consecințe negative, decât efecte pozitive.
Măsura de creștere a salariului minim până la 3.700 de lei brut, față de 3.300 de lei cât este în prezent, va fi aprobată de Guvern săptămâna viitoare. Din această sumă, 300 de lei vor fi fără taxe, ceea ce înseamnă că cei remunerați cu leafa minimă vor primi în mână cu 284 de lei mai mult ca până acum. Un angajat cu salariul minim va încasa lunar, din această vară, 2.363 lei net, iar statul 1.337 de lei.
Decizia privește aproximativ 1,8 milioane de români, care vor avea salarii crescute de la 1 iulie, potrivit estimărilor Guvernului.
Dincolo de așteptările guvernanților, mai mult sau mai puțin realiste, analistul economic Mircea Coșea a explicat pentru „Adevărul” ce înseamnă cu adevărat această creștere. Practic, cum va afecta măsura luată chiar înainte de alegeri, pe fiecare român în parte, dar și impactul pe care îl va avea asupra mediului de afaceri, având în vedere că efectele se vor răsfrânge asupra tuturor.
Profesorul de economie a mai menționat, de asemenea, și ce greșeli au fost comis guvernanții pentru adoptarea acestei creșteri care reprezintă o necesitate, cum ar fi trebuit să procedeze, dar și când și sub ce formă va veni „nota de plată”.
România lucrului făcut pe dos: măsură bună, efect prost
În România lucrurile se întâmplă diferit față de Uniunea Europeană (UE) când vine vorba despre adoptarea unor măsuri cu impact social și economic, spune expertul. „Problema salariului minim este una dintre cele mai complicate și mai sensibile, din punct de vedere al politicilor economice. În toate țările când a fost vorba despre salariul minim au avut loc discuții foarte importante și analize foarte serioase pe acest subiect. Din păcate, nu este și cazul în România”, a recunoscut economistul Mircea Coșea.
Acesta a menționat și graba în adoptarea acestei măsuri, fără ca ea să fie justificată de o analiză serioasă: „Este sigur sub imperiul acestei presiuni electorale, dar oricum nu este bine. Pentru că salariul minim o să aibă niște efecte contrare”.
Salariul minim reprezintă o sumă de bani care, conform unei teorii care a apărut în Franța prin anii 1930, trebuie să asigure un trai decent celui mai puțin calificat angajat. Asta înseamnă că mărirea salariului minim nu ține nici de productivitate, nici de niște etape de eficiență economică, ci de o decizie politică în funcție de situația generală economică a țării.
Doar că, atunci când Uniunea Europeană a decis ca salariul minim să crească în Europa, nu s-au luat în calcul și condițiile interne ale României, spre exemplu, care, deși membră UE, nu se numără printre cele mai dezvoltate state. Mai corect spus, este la marginea UE din punct de vedere al dezvoltării.
„Și atunci, lucrurile stau așa: salariul minim în România este foarte mic. Deci, este de la sine înțeles că trebuie să fie mărit! Această mărire trebuie să fie neapărat și urgentă, pentru că în România condițiile de viață s-au agravat în ultima perioadă, a scăzut puterea de cumpărare, inflația este încă mare. Dar acest lucru trebuie pregătit dinainte, nu așa”, a precizat analistul economic.
Unde și cum va lovi măsura adoptată. Consecințe neagtive în lanț
Fiind o decizie adoptată în context electoral, fără nici o analiză sau pregătire, analiștii se așteaptă ca ea să atragă după sine o serie de consecințe și efecte negative, după cum a explicat profesorul Mircea Coșea - de la scumpiri, la inflație, faliment, șomaj, pierderea competitivității economiei românești, pe plan extern, scăderea interesului investitorilor străini. Toate acestea vor impacta puternic bugetul, în ciuda speranțelor guvernanților, care se așteaptă ca măsura să aducă venituri frumușele la buget.
„Care este prima consecință negativă? Aceea că salariul minim este plătit de angajator, de patron, de mediul de afaceri. Asta înseamnă o cheltuială în plus față de ceea mediul de afaceri cheltuiește pentru orice produs sau serviciu”, a explicat analistul economic modul în care vom vedea creșterea direct la raft, în magazine, prin scumpiri care vor aduce cum sine inflația.
Și asta pentru că în România s-a acționat invers, spre deosebire de celelalte țări europene membre ale UE, în care, în condiții de criză, mai ales o criză suprapusă ca cea actuală, mediul de afaceri a fost facilitat din punct de vedere al impozitelor și taxelor: „La noi, însă, s-au eliminat anumite facilități și au crescut anumite impozite și taxe. Deci, deja mediul de afaceri este opresat de o cheltuială mare. La toate acestea, se adaugă și salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă o creștere a tuturor prețurilor. Pentru că angajatorul nu va aduce bani de acasă, ci va include creșterea salariului minim în costurile de producție. Acestea înseamnă trimiterea la raft, așa cum se spune, în magazine, a produselor la un preț mai mare, ceea ce înseamnă inflație”.
De aici vor rezulta două consecințe: „Această creștere a salariului minim ca sumă de bani o să fie mult afectată de inflația care crește. Deci, până la urmă: se dă cu o mână și se ia cu altă mână”.
O altă consecință a creșterii salariale va determina închiderea de firme, societăți care nu vor putea să suporte această decizie: „Vor da faliment. Deja, falimentele sunt o situație clasică în România. De la începutul anului, avem aproximativ 30.000 de firme care au intrat în faliment pentru că nu au putut să-și plătească facturile la electricitate și gaze”.
Iar falimentarea va duce la rândul său la șomaj. Și de aici încă un efect negativ.
„România a avut cel mai mare procent de Lohn”
Pe lângă toate aceste consecințe, mai există și alte efecte de-o amploare și mai mare, mai atrage atenția economistul Mircea Coșa: „Exporturile noastre vor suferi pentru că vor fi cu prețuri mai mari, ca urmare a faptului, așa cum am spus, că angajatorul va introduce, în tot ceea ce va produce și exporta în cazul de față, un preț mai mare”.
Un alt element, contestat pe nedrept de către unii lideri sindicali, este legat de scăderea interesului investitorilor străini: „Istoria a demonstrat că orice creștere a salariului minim va reduce apetitul investitorilor străini. Pentru că ei vor veni într-o țară unde salariul minim este mai mare. Și, deși unii lideri sindicali susțin că acest lucru nu s-a adeverit, de fapt s-a adeverit. România a avut cel mai mare procent de Lohn, dacă lumea își mai amintește ce mai înseamnă, din perioada în care forța de muncă în România era ieftină. În momentul în care a crescut, pentru că el a mai crescut între timp, Lohnul a părăsit România și a plecat în Asia”.
Pe lângă impactul pe mediul de afaceri, va urma și un impact pe buget
Prin urmare, toate aceste consecințe trebuie avute în vedere când vine vorba despre o creștere, în realitate minimă, a salariului pe economie, atunci când vine vorba despre efecte: „Iar unul dintre efecte, care este clar electoral, și pe care eu așteptam să-l văd demonstrat la nivelul celor care ne conduc astăzi, este impactul pe buget. Pentru că impactul va fi nu doar pe angajator, ci și pe buget”.
Nota de plată, mai atrage atenția analistul economic, va veni după alegeri, cel mai probabil sub forma unor alte impozite și taxe sau împrumuturi: „Fiind în an electoral, decidenții politici au decis plafonarea adaosului comercial, ceea ce va însemna pierdere la buget. Ce face bugetul, va mai putea continua așa, în măsura în care deficitul crește permanent? Și atunci ajungem la o consecință de natură generală și anume – de unde vor fi luați banii la buget: din împrumuturi sau din noi impozite și taxe ce vor veni în perioada de după alegeri?”.
Ce ar trebui să facă guvernanții ca măsura să aibă efectele scontate
Ce ar fi trebuit să facă de fapt guvernanții, înainte de a lua o astfel de măsură? În primul rând, să scadă presiunea de pe producătorii autohtoni și să le ofere o serie de facilități, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate.
„Deci în concluzie, nu este problema să refuzăm creșterea salariului minim, ba din contră o susținem, dar măsura trebuie pregătită în primul rând prin sprijinirea mediului de afaceri”, a mai explicat analistul argumentând și modul în care acest lucru ar fi trebuit să se facă.
„Nu trebuie să mai fie impozitați într-o manieră grotescă, cu impozite pe zahăr sau pe nu mai știu ce, pe produse românești și altele. Nu trebuie să mai creștem adaosul comercial la produse românești. Trebuie să-i ajutăm să se retehnologizeze, să fie cât mai moderni, să avem o legislație atrăgătoare pentru investițiile străine, așa cum au alții în jurul nostru. Sunt o seamă întreagă de măsuri colaterale care pregătesc acest fenomen care este extrem de important. Creșterea salariului minim este până la urmă în centrul politicii economice. De aici, efectul pleacă într-o formă radială în toate direcțiile”, mai este de părere profesorul Mircea Coșea.
Unde vom vedea primele scumpiri, pentru „un vot în plus”
Prin urmare, să ne așteptăm din nou la efectul bulgărelui de zăpadă: „Este o dovadă clară a unei politici fără nici un fel de analiză de perspectivă. Este o politică fără predictibilitate. Un Guvern trebuie să aibă o viziune de viitor, nu doar pași imediați pentru a obține un avantaj temporar și conjunctural cum ar fi un vot în plus”.
Analistul economic Mircea Coșea a menționat pentru „Adevărul” și unde se așteaptă să se vadă destul de rapid consecințele, sub forma scumpirilor: „Creșterea salariului minim va afecta toate mărfurile. În mod special, cred că vom avea niște creșteri, dar nu la produsele alimentare imediat, că aici totuși s-a mai echilibrat situația. Cred că vom avea scumpiri la anumite produse de bunuri de capital, precum: materialele de construcții, îngrășămintele, tot ceea ce înseamnă să spunem produse de natură industrială sau semiindustrială, unde s-au eliminat facilitățile, mai ales în construcții și IT. Iar acum, creșterea salariului minim va avea o presiune și mai mare în aceste sectoare. Poate că vor exista probleme cu forța de muncă și în IT și în construcții, deși sunt niște elemente pe care, în natură de preț, pe care mi-e greu să le spun acum. Dar ca trend cred că acolo se vor manifesta aceste scumpiri”.
Prin urmare: „Să ne bucurăm că o să crească, cu o anumită sumă, salariul minim, deci puterea de cumpărare a unor oameni, mulți în România, dar să ne bucurăm cu o anumită tristețe, pentru că efectele negative ale acestei creșteri nominale o să fie mai importante decât beneficiile pozitive”.
În final, scumpirile se vor vedea imediat, mai spune profesorul Mircea Coșea, dar nu la alimentele, ci la bunurile de capital - în mod special constructii și IT. „Deci în concluzie, nu este problema să refuzăm creșterea salariului minim, ba din contră o susținem, dar măsura trebuie pregătită în primul rând prin sprijinirea mediului de afaceri.”
Se încarcă comentariile...
