Coface: Economia Chinei va creşte cu doar 4% în acest an

FOTO Profiemdia

Pe fondul actualei pandemii de coronavirus (COVID-19) şi a impactului său asupra economiei globale, este puţin probabil ca Republica Populară Chineză să poată atinge obiectivul de creştere pentru 2020. Coface prognozează o rată de creştere de 4% pentru economia chineză în acest an.

Activitatea economică din China ar putea cunoaşte o decelerare mai rapidă decât se aştepta în 2020 şi ar rata obiectivul de creştere setat de Partidului Comunist Chinez (PCC) de 5,6%. În ultimele luni, economia chineză s-a confruntat cu numeroase provocări, precum consecinţele războiului comercial cu Statele Unite, dar şi factori structurali, cum ar fi situaţia demografică a ţării (15% din populaţia chineză are peste 65 de ani). În acest context, pandemia de COVID-19 este un şoc suplimentar care se adaugă provocărilor existente.

Obiectivul de creştere de 5,6% menţionat anterior este un prag-cheie pentru China şi PCC, partidul considerând că acesta este un nivel de dezvoltare al societăţii „moderat prosper”. China defineşte acest obiectiv ca dublarea valorilor de venit nominal pe cap de locuitor din 2010. În ciuda circumstanţelor actuale, PCC speră să atingă acest obiectiv înainte de aniversarea de 100 de ani din iulie 2021.

În această etapă, guvernul pare să rămână încrezător în atingerea obiectivelor pentru 2020. Cu toate acestea, este mai probabil ca această etapă să fie amânată până în 2021. Răspândirea COVID-19 în întreaga lume, în special pe pieţele cheie pentru China precum Europa şi America de Nord (30% din exporturile sale), va afecta activitatea economică chineză în acest an.

În ciuda măsurilor luate de autorităţile chineze, insolvenţele vor cunoaşte o creştere accelerată

Autorităţile chineze au luat măsuri pentru a compensa impactul pandemiei asupra economiei. De exemplu, Banca Populară Chineză (PBOC) s-a concentrat până în prezent pe măsuri destul de prudente şi clar orientate, cum ar fi reducerea ratei dobânzilor. În pofida flexibilităţii generate de aceste decizii, China va trebui să apeleze la o relaxare monetară mai agresivă, precum şi la o relaxare fiscală dacă doreşte să gestioneze stabilizarea economiei sale.

Spre deosebire de 2009, spaţiul de manevră în gestionarea problemelor economice este substanţial redus. În special, rezervele valutare nu sunt suficiente pentru a acoperi ieşirile, punând presiuni pe moneda yuan.

Pe plan fiscal, investiţiile suplimentare în infrastructură care vizează compensarea şocului se vor adăuga la îndatorarea locală, ceea ce va conduce la presiuni asupra sectorului bancar, deja aflat sub presiune, şi a corporaţiilor foarte îndatorate. În acest context, se aşteaptă o creştere a valorilor implicite ale obligaţiunilor şi a insolvenţelor corporative, însoţite de eforturi de restructurare în sectorul bancar.