Cu cât scad dobânzile la credite ipotecare după reducerea ROBOR anunţată de BNR

Cu cât scad dobânzile la credite ipotecare după reducerea ROBOR anunţată de BNR

FOTO Shutterstock

Reducerea ratei de politică monetară anunţată recent de BNR are efecte şi asupra dobânzilor aplicate de bănci la creditele de nevoi personale şi cele ipotecare, explică specialiştii Conso.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Reducerea dobânzii de politică monetară vrea să impună o reducere a dobânzilor din piaţa interbancară având în vedere referinţa ROBOR care este luată în calcul de bănci când calculează dobânzile la credite (chiar dacă pentru creditele de retail mai noi de luna mai 2019 IRCC a luat locul ROBOR şi acest indice ţine cont de tranzacţiile din piaţa interbancară)”, notează specialiştii Conso  
  
Aceştia avertizează însă că, din păcate, nu doar ROBOR este luat în calcul pentru dobândă, ci şi marjele băncilor, iar fără o reducere corespunzătoare a marjelor practicate reducerea ROBOR nu se va simţi prea mult în rate.
 
La o marjă de 2% aplicată peste valoarea indicelui de referinţă, o scădere a acestuia de la 2% la 1,8% cum s-a întâmplat de la începutul anului cu ROBOR la 3 luni, echivalează cu o scădere a dobânzii cu 5% ceea ce nu este deloc neglijabil pentru un deţinător de credit ipotecar garantat de stat (acolo sunt cele mai mici marje percepute de bănci).  
  
„Dacă însă marja băncii era de 8% pentru indicatorul de referinţă cum se întâmplă des în cazul creditelor de nevoi personale, o scădere a indicelui de referinţă cu 10% nu aduce decât o reducere a ratei la credit cu 2% ceea ce nu reprezintă un ajutor prea mare.  
  
Iar băncile nu pot fi determinate să îşi reducă marjele pe viitor decât în situaţia în care ar urma un boom economic, dacă ar urma să câştige deci mai mult pe volume. Dar câtă vreme efectele pandemiei se vor resimţi luni bune, apetitul pentru creditare nu are cum să crească repede şi nici marjele băncilor să fie reduse prea curând, astfel încât nici noile împrumuturi nu se vor ieftini semnificativ!, susţin specialiştii.  
  
Din acest motiv, reducerea dobânzii de politică monetară nu are doar părţi bune, semnalează problemele care se acumulează în economie şi ale căror efecte le vom resimţi cu toţii în perioada următoare.  
 
BNR a stabilit la 15 ianuarie scăderea ratei de politică monetară de la 1,5% la 1,25%. Câteva zile mai târziu ROBOR afişat de BNR ajunsese la cel mai mic nivel din ultimii ani.
 
 
Astfel, BNR a afişat luni un ROBOR la 3 luni de 1,59, faţă de 1,78 cât a fost vineri, indice care se menţinuse la acelaşi nivel timp de 3 zile.
 
La data de 5 ianuarie, ROBOR la 3 luni era de 1,91, în timp ce ROBOR la 6 luni avea un nivel de 2,04 (ajuns luni, 18 ianuarie la nivelul de 1,72). Este cel mai scăzut nivel pentru ROBOR la şase luni din 29 septembrie 2017. 
 
În ce priveşte noua valoare a IRCC, valabilă în perioada ianuarie-martie 2021, aceasta este de 1,88%, în scădere de la 2,17% în trimestrul IV din 2020. 
 
Scăderea de 0,29 puncte procentuale se aplică pentru creditele acordate populaţiei după mai 2019, dată la care a înlocuit referinţa ROBOR în contracte. După o periodă de circa 6 luni în care IRCC a fost mai mare decât ROBOR, indicele pentru creditele noi trece din nou pe scădere.
 
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat.
 
Valoarea IRCC este calculată pe baza dobânzii medii la care băncile se împrumută între ele şi aplicată cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă, Valoarea aplicabilă din ianuarie este calculată pe datele din iulie-septembrie. 
 
BNR a scăzut vineri rata dobânzii de politică monetară
 
În şedinţa de vineri, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021; totodată, a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
 
Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările