Afacere cu pui de baltă. Investiţii minime şi profituri maxime dintr-un business pe cât de controversat, pe atât de savuros

Afacere cu pui de baltă. Pulpele de pui de baltă sunt o delicatesă în ţările din Asia şi Occident FOTO 123RF

În Ardeal, în alte zone din ţară, dar mai ales în Occident, mâncărurile obţinute din prepararea picioarelor de broaşte comestibile - numite, mai elegant, pui de baltă - sunt considerate delicatese. Stârnesc deopotrivă admiraţie şi controverse, constituind cea mai cunoscută mâncare franţuzească din lume. Vă prezentăm principalele „ingrediente“ necesare într-o afacere cu pui de baltă.

Carnea de broască conţine 23% proteine, 3% zaharuri, 0,9% grăsimi, 10% diferite săruri minerale şi 63% apă, compoziţie care o recomandă printre preparatele cu minim de colesterol, maxim de savoare (datorită combinaţiei dintre zaharuri şi săruri), iar ca afacere - printre produsele cu cerere garantată şi nelimitată.

Afacere cu pui de baltă. Investiţii minime, într-un habitat natural

Creşterea broaştelor se realizează uşor, mai cu seamă în condiţiile habitatului natural şi chiar în amenajări speciale.

Broaştele sunt animale rezistente, cu o rată de mortalitate foarte scăzută, iar nutriţia acestora este asigurată pe contul propriu al broaştelor, fiindcă se hrănesc cu resurse din baltă - vegetaţie acvatică, insecte, larve de peşti şi chiar mormoloci.

În calitate de crescător, omul poate să le diversifice hrana cu vermi de mătase sau cu resturi de carne de broască rămase după ce au fost separate pulpele (pui de baltă).

Afacere cu pui de baltă. Comercializare rapidă, profituri pe măsură

La export este o mare cerere nu numai de pulpe (pui de baltă), ci şi de piele şi ulei care se poate obţine prin prelucrarea materiei prime.

Pielea se foloseşte în marochinărie, iar uleiul se utilizează în industriile farmaceutică şi cosmetică.

Comercializarea se realizează rapid, cu profituri importante ceea ce permite o rapidă circulaţie a unor mari sume de bani, cu toate consecinţele pozitive care decurg de aici.

Carnea de broască este foarte apreciată în ţările asiatice (China, Japonia), Canada, SUA, Italia, Franţa şi România.

Afacere cu pui de baltă. Amenajarea fermelor

Fermele se pot amenaja atât în spaţii acvatice naturale (lacuri, bălţi, heleşteie), cât şi în bazine special şi amenajate cu investiţii nu foarte ridicate.

Creşterea intensivă se face pe terenurile mlăştinoase împrejmuite şi supravegheate, dar şi în spaţii închise controlate, în care se asigură un climat favorabil batracienilor, respectiv apa uşor acidă şi o temperatură de 20-26%, adică apropiat de mediul natural.

Crescătoriile de broaşte se pot amenaja în monocultură şi în policultură (alături de raci, peşti şi altă faună acvatică).

Afacere cu pui de baltă. Speciile comestibile

Dintre speciile comestibile, cele mai cunoscute în România sunt broasca verde de lac (Rana esculenta) şi broasca verde mare (Rana ridibunda).

Ambele se pot folosi ca material biologic pentru popularea crescătoriilor, fiind preluate direct din mediul lor natural.

Cea mai bună perioadă de recoltare a reproducătorilor este toamna târziu când aproape toate exemplarele se pregătesc de iernat şi au ajuns la un stadiu optim de dezvoltare fiziologică.

Recoltarea se face cu mare atenţie, astfel încât să rămână în habitat un număr corespunzător de exempare reproducătoare. Recoltarea este permisă cu ajutorul plasei, minciogului şi undiţei.

În România există multe resurse naturale şi nelimitate posibilităţi pentru înfiinţarea unor ferme specializate în creşterea broaştelor pentru consumul alimentar.

Afacere cu pui de baltă. Cum se prepară - Reţeta franţuzească

În franceză, această delicatesă se numeşte „Cuisses de grenouilles“.

Ingrediente pentru o porţie de 3 persoane
     30 pulpe de pui de baltă
     1 lămâie
     300 ml vin alb sec
     30 ml bere blondă
     20 ml smântână
     100 g unt
     un galbenuş crud
     100 g unt
     100 g făină albă
     2 căţei de usturoi
     2 cepe franţuzeşti (Allium ascalonicum)
     pătrunjel verde tocat
     piper, sare.

Mod de preparare:
Pulpele udate cu bere se pun în castron, apoi după două ore se strecoară.
Pulpele astfel pregătite se tăvălesc în făină.
Salotele (cepele franţuzeşti) tocate şi usturoiul se aruncă pe untul topit şi încins, apoi se adaugă treptat şi puii de baltă.
Se prăjesc aproximativ 10 minute cu grijă, că să nu se ardă.
Se condimentează după gust, apoi se adaugă vin alb şi se fierb înăbuşit timp de încă 10 minute.
În final, gălbenuşurile se bat şi se amestecă cu smântâna.
Sosul astfel creat se toarnă peste carnea din castron, apoi se adaugă sucul de lămâie şi pătrunjelul.
Pulpele se servesc în sosul în care au fost înăbuşite.