Editorul

După academicianul Rosetti, „Cher amie”, cum era alintat cu o caldă admiraţie de cei mai apropiaţi prieteni, dar şi în cercurile literare şi artistice, marele Editor care a fost pentru literatura şi arta dintre cele două războaie şi până în primii ani de după 1945 directorul Editurii Fundaţiilor Culturale Regale, criticul şi istoricul de artă Valeriu Râpeanu.
“ Maestrul” comite si un dezacord de gen in expresia “Cher amie”! Comunistii fosilizati se lauda intre ei. Ce cauta la Spiru Haret daca este chiar o valoare domnul in cauza? Doamna Alina Popescu, faptul ca nu se mai face conexiunea dintre om si opera cum spuneti Dvs arata precaritatea morala a vremii pe care o traim. Stiu si am si citit din curiozitate unele scrieri ale unor reale talente frantuzesti care au colaborat cu ocupantul nazist in timpul celui de-al doilea razboi mondial si unii au si patit-o grav dupa razboi. Vedeti, astfel de oameni nu stiu ce este mea culpa. “ Maestrul” tot evoca in articolele romanul “Clipa”. Mai este ceva de discutat? Domnule Radu Mircea, vad ca doar noi mai combatem pe aici! Urmarile confuziei valorilor vor provoca in continuare ce vedem azi in cultura. Va urez sanatate, imi doresc si mie ca sa ne putem lupta in continuare cu morile de vant
# Dusan Cornel Departe de mine gindul de a ''combate'' cu maistru' Sararu , caruia ii acord circumstantele virstei cind un neamtz parshiv ii ascunde din lucruri si il face sa uite pasaje intregi din trecutul sau si al altora . lnsa viermele adevarului nu-mi da pace cind , desi am si eu o virsta sau tocmai de acea , vad cum la numai 30 de ani de la abandonarea , cel putin de fatada a comunismului , buturugile putrezite pe care s-a sprijinit Ceausescu dau lastari . Probabil considera ca lumea a uitat ''contributia lor la faurirea Societatii Socialiste Multilateral Dezvoltate'' . Nu uit si nu iert edecurile comuniste care mi-au mincat aproape 40 de ani din viata . Fara ei , fara linguseala lor unsuroasa , fara sprijinul lor interesat , paranoia ''celui mai iubit fiu al poporului'' n-ar fi ajuns patologica . Altfel niste batrinei care ar putea sa-si roada pensia linistiti in anonimat , dar ascaridoza le creaza unele mincarimi si trebuie sa iasa in drum , ca un sarpe stramosesc pe care il doare capu' . Va multumesc pentru urarile dvs. si-mi permit sa vi le intorc cu asupra de masura , macar sa mai putem tunde impreuna lastarii otraviti ce dau din radacini putrezite si sa le inflamam colecistu' maishtrilor cind lectureaza comentariile ... hi hi hi hi ....
Dreptate multa ai , multumesc !
# gmbplay Dupa cum vezi dragul mosului , ploaia de minusuri anonime care au tabarit pe tine arata ca ''lastarii putreziciunii'' sunt multi si inca in viata . Nu te lasa , se anunta ploi acide care ii vor rarii in mod natural (sunt la peste 80 ci ceva de anisori) , iar de restul ne ocupam noi , cei care nu uita si nu iarta .
Radu Mircea , acest ultim comentariul este furat parca (stii aia cu daca si cu parca ce imprecis de gravida este ) din tastatura mea , oricum ai fost inaintea mea si cum multi se asteapta ca vechii forumisti sa se ia in sabii , nu le voi da aceasta satisfactie mai ales ca de atatia ani noi doi am fost capabili de dialogurii deschise si decente ! Toata stima prietene !
ma bucur cind vad minusuri pentru mine .
Domnule Radu Mircea, este bine ca au mai iesit cate unii, putini, cu creierii cu circumvolutiuni ramase dupa trecerea “iepocii” de aur ( calp)! Aveti dreptate ca “ telectualii” acestia ticalosi l-au intarit pe cizmar si nimeni nu a cutezat sa zica ceva. Acum citesc o biografie a lui Nichita Hrusciov scrisa de un istoric american, Wiliam Taubman, pe care v-o recomand cu caldura si Dvs. Acolo scriitorii si artistii in genaral, nu au fost toti unul “in cuget si in simtiri”. Hrusciov a putut fi inlaturat de “tovarasi” , dar la climatul care a dus la schimbare au contribuit si artistii, intelectualii. Cel putin Hruscioav avea umorul si spontaneitatea taraneasca, insusiri de care Ceausescu era complet lipsit. Laudatorii sai jalnici se gasesc in locuri precum Spiru Haret si altele asemenea. “Maestrul” cu neincetatele sale evocari e din ce in ce mai penibil si manjeste si memoria tatalui sau mort pe frontul de Est. Imi inchipui soldatul de pe monumentul care celebreaza eroii din primul razboi mondial, monument prezent in fiecare sat romanesc. Soldatul prinde viata si ia pusca si le aplica acestori nesimtiti, numiti intelectuali de tip nou, cate un pat de pusca pe spinare. Inca o data, multa sanatate!
Domnule @ Dușan Cornel, Nu, în condițiile în care îmi atribuiți afirmații pe care nu le-am făcut, nesesizând nuanțele, nu mai este într-adevăr nimic de discutat! Și da, vă luptați cu morile de vânt, inutil așadar, pentru că asemenea probleme necesită cunoștințe serioase de istoria literaturii, estetică, psihologie etc., etc.
@ Radu Mircea Vă mărturisesc că mă dezamăgiți cu această atitudine de justițiar în spațiul literaturii române! Aceste afirmații fără drept de apel îmi amintesc de opiniile unor vechi comuniști de tip bolșevic pe care le-am citit în anii studiilor mele filologice ca mostre de ideologizare a literaturii române dintr-o perioadă de tristă amintire. Ori v-au obosit aceste comentarii( văd că nici dv. nu mai stăpâniți gramatica!)? Poate există persoane care chiar au de reproșat lucruri către Dinu Săraru; poate mă număr și eu printre acestea. Dar nu acesta e subiectul discuției și nici scrierile lui Săraru (puteți citi în arhiva ziarului opiniile mele despre acestea); era vorba despre prof. Râpeanu...
Ce afirmatii v-am atribuit? Apoi lupta cu morile de vant se da si pentru ca sunt oameni care par in dubiu permanent. De fapt nu aveti de ce sa fiti in dubiu. Scrierile realismului socialist nu necesita nici cunostinte de estetica sau de psihologie, nu sunt atat de “adanci”. De fapt Dvs ati dori sa spuneti ca “Maestrul” poate o fi jos ca om, dar “opera” il salveaza. M-am referit la Celine, tocmai pentru a da un exemplu in care nu se incadreaza oportunistul nostru cu curajul sau cu voie de la politie, cum bine caracteriza Monica Lovinescu aceasta atitudine. Vad ca il contraziceti pe dl Radu Mircea si ma admonestati pe mine cu trimiterea la cunostiinte de psihologie, pentru ce si pentru cine pana la urma? Pentru autorul “Clipei? Apropos de psihologie, ilustrati profilul psihologic al lui Gica Contra, v-am mai citit comentarii de-a lungul vremii
# popescu alina Doamna , regret ca nu m-am facut inteles si de dvs. Cacaia ''justitiar'' ??? Sunt ia acolea un mosneag care nu poate sa uite ADEVARUL si incearca sa-l aduca la cunostinta altora care poate n-au prins vremurile acelea , sau n-au avut acces la informatii din interiorul PCR . N-am facut un secret ca am fost primit in PCR la 19 ani , ca am cursuri de perfectionare in munca de partid , ca am fost propagandist pe Organizatia UTC din inteprindere pina am implinit 35 de ani . Ceausescu mai avea de trait citiva ani atunci . Maistru' Sararu este numai vectorul purtator al linguselii si o victima colaterala , ce am avut de spus am spus la adresa dl Valeriu Ripeanu pe care nu-l disec din punct de vedere literar (nici n-as putea) ci subliniez oportunismul , arivismul si compromisurile OMULUI Ripeanu . Ca sa amintesc putin si de Nenea lancu : ''Tatito, unde nu e moral, acolo e coruptie, si o sotietate fara printipuri, va sa zica ca nu le are !... PS N-am stapinit niciodata gramatica , m-am despartit de scoala (sau scoala s-a despartit de mine) acum peste 40 de ani , iar pregatirea mea este strict tehnica . Foarte tehnica , unde exista numai zece cifre , pe cind literele sunt o gramada ......
# Dusan Cornel Mai bine imi muscam mina decit sa scriu primul comentariu . lata ca i-am umplut o pagina de comentarii maistrului Sararu (lucru in premiera absoluta) si tare ma tem ca-si va imagina ca a inceput sa scrie bine , interesant , apetisant , comestibil , digerabil , comentabil . Vai mie !...
@ Dușan Cornel Nu ați priceput: era vorba, teoretic, despre opere cu valențe artistice indiscutabile, despre controversele pe care le suscită, în niciun caz despre acceptarea/ ignorarea faptelor reprobabile ținând cont unilateral de valoarea creației. Și nicio clipă nu a fost vorba despre Dinu Săraru! Vă recomand să încercați să vă îmbunătățiți vocabularul care denotă enervare și lipsă de politețe, atitudini care nu își au locul într-o discuție și să mai meditați înainte de a vă lansa în aprecieri din domenii pe care , cum se vede clar, nu le stăpâniți. În ce vă privește nu mai am nimic de adăugat.
@ Radu Mircea V-am înțeles mai bine decât credeți! Cât privește informațiile din „trecut”, stați liniștit!, grație căderii comunismului ceaușist, se cunosc în prezent mult mai bine decât altădată, pentru cine are capacitatea și interesul să se documenteze. Am apreciat sincer opinia dv. onestă despre gramatică. Sănătate și numai bine!
@ Radu Mircea Chiar sunteți simpatic! Nu aveți nicio „vină”: din păcate, Dinu Săraru chiar crede că „scrie bine”
Alina Popescu. “ Era vorba, teoretic, despre opere” etc. Vax! Poate puteti explica de ce intr-un articol de Dinu Sararu nu este vorba de Dinu Sararu. Ce este de stapanit in domeniul “ operei “ realist socialiste a lui Sararu si a criticilor complezenti cu el. Aerele de superioritate pe care afisati, denota mai degraba nesiguranta si acreala.