Datorată inginerului Anatol Munteanu şi editată, nu prea demult, de către Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România sub titlul Fântânile şi izvoarele Moldovei de peste Prut şi mă bucur să salut iniţiativa Academiei pentru că este astfel pus în circulaţie un document tulburător care nu va putea să lipsească din nicio bibliotecă.

În „Cuvântul înainte: despre carte şi autor”„ academicianul Ion Dediu membru al Academiei Republicii Moldova şi membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, consideră „carteao enciclopedie a fântânilor Moldovei .

„Autorul acestei cărţi, scriitorul documentarist Anatol Munteanu, din pasiunea şi dragostea pentru creaţia populară, a colindat timp de 30 ani Basarabia în lung şi-n lat, a efectuat o amplă cercetare de teren şi, oriunde a poposit, a căutat şi a documentat fântâni, izvoare, case de locuit ornamentate în stil national. S-a întâlnit cu fântânari, meşteri populari care au săpat şi construit fântâni, s-a întâlnit cu mulţi gospodari şi ţărani ai satelor moldoveneşti, iubitori ai artei populare. Scriitorul a colecţionat legende povestite de oameni, întâmplări şi poveşti despre fântâni şi izvoare, despre greutăţile prin care au trecut oamenii de-a lungul anilor.

Arhitectura fântânilor, tema principală a cărţii în general, este ceva nou, ieşit din comun, pentru că în alte spaţii geografice ale continentului european nu am întâlnit aşa ceva.

Adevărul este că ne aflăm în faţa unei autentice Opere de istorie a arhitecturii în spaţiul fântânilor, unicat de asemenea, şi vom recunoaşte la sfârşitul lecturii că autorul are dreptate când, vorbind despre „fântânari, pietrari, zidari, dulgheri, tâmplari şi fierari”, spune că „prin măestria şi prin creativitatea lor, au reuşit să aducă fântânile la un nivel artistic foarte ridicat, care nu se mai repetă în nicio ţară din lume.

Mă grăbesc în recomandarea mea de astăzi adresată bibliotecilor noastre şi, fireşte, tuturor cititorilor, de a se apleca asupra acestei cărţi cu toată atenţia şi cu dragostea pe care le merită impresionanta hărnicie scriitoricească a conferenţiarului universitar doctor inginer Anatol Munteanu, subliniind odată cu preţuirea adusă istoricului şi iscoditorului cercetător al universului civilizaţiei ţărăneşti basarabene, inspirata lui privire dincolo de studierea ştiinţei construcţiei şi viziunii arhitecturale asupra izvoarelor inclusiv filozofice ale fântânilor din spaţiul basarabean şi al reverberaţiei lor în legendă, în arta religioasă, în morală şi, inclusiv, în viaţa cotidiană şi în standardele acesteia.

Lucrarea este însoţită de o foarte bogată ilustraţie documentară, venind să argumenteze complexitatea fenomenului arhitectural şi etnografic pe care îl reprezintă aceste fântâni.

Rezultat al unei investigaţii susţinută cu un rar devotament şi cu o rară competenţă, cum s-a mai spus, patru decenii la rând, lucrarea „Fântânile şi izvoarele Moldovei de peste Prut merită cu prisosinţă un premiu cel puţin al Institutului de Sociologie al Academiei Române, dacă nu un premiu de onoare al acestei academii.

Din păcate, pentru că nu se poate să nu existe la noi şi un „din păcate”, tirajul acestei cărţi este mai puţin decât modest şi ar merita ca iniţiativa atât de lăudabilă de a edita lucrarea lui Anatol Munteanu să fie susţinută şi de sprijinul Ministerului Culturii, privind o nouă ediţie mai generoasă.