Spicuiesc în cele ce urmează din programul stagiunii, cu importanta menţiune că în Anul Centenar al României Filarmonica „George Enescu“ celebrează 150 de ani de existenţă, iar Ateneul Român, 130 de ani de la inaugurare. O triplă sărbătoare care se va desfăşura de-a lungul întregii stagiuni 2018-2019 – căci suita de concerte va reflecta drumul parcurs de România în ultima sută de ani, o călătorie muzicală împletită cu istoria Filarmonicii şi a Ateneului.

O frescă muzicală, o numesc organizatorii. Una care va completa, în plan sonor, fresca lui Costin Petrescu din Sala Mare a Ateneului Român.

Citiţi şi pregătiţi-vă, deci, de vizite repetate la Casa de bilete a Filarmonicii, căci nu veţi dori să rataţi nimic. Nimic-nimic.

18/19 octombrie 2018 – „Începuturi“
Dirijor – Christian Badea
Solistă – Anna Fedorova
Enescu – Preludiu la unison
Rahmaninov – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră
Mahler – Simfonia nr. 1
Orchestra Filarmonicii „George Enescu“

Sub titlul „Începuturi“, concertul condus de Christian Badea, prim-dirijor principal al Filarmonicii, reuneşte trei lucrări reprezentative pentru trecerea dintre secolele XIX-XX. „Preludiul la unison“ de George Enescu deschide Suita nr. 1 şi caracterizează primii paşi importanţi în compoziţie ai tânărului geniu moldovean, şcolit la Viena şi Paris. Rădăcinile sale româneşti răsună în această lucrare evocatoare a spiritului popular autohton.
 
Concertul nr. 2 pentru pian de Rahmaninov apare simultan cu începutul secolului XX şi anunţă un sunet nou în muzica europeană, dedicat atât melodiei generoase, cât şi expresiei dramatice moderne. Acelaşi lucru era anticipat în 1888 de Gustav Mahler care, în prima sa simfonie, folosea un limbaj nemaiauzit, complex, tensionat şi amplu, în care se presimţea sfârşitul romantismului. În acelaşi an avea loc inaugurarea Ateneului Român.
 
Tânăra pianistă Anna Fedorova – aclamată în Europa şi în Statele Unite – este un exemplu strălucitor al generaţiei secolului XXI de muzicieni, fie ei interpreţi sau compozitori.

24/26 octombrie 2018: „Geneza“
Dirijor – Gerd Schaller
Haydn – Creaţiunea
Solişti: Anna Palimina – soprană, Johannes Chum – tenor, Kresimir Strazanac – bas bariton
Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu“
Maestru de cor: Iosif Ion Prunner   

În mod sugestiv şi simbolic, oratoriul Creaţiunea suprapune Geneza biblică peste mitul fondator al României moderne – Marea Unire din 1918. O capodoperă a clasicismului, cu inflexiuni din lumea operei prin focurile de artificii vocale, glorificatoare.

1/2 noiembrie 2018 – „Creaţia Enesciană“
Dirijor – Horia Andreescu
Solist – Andrei Licareţ
Valentin Gheorghiu – Andante molto espressivo
Beethoven – Fantezia pentru pian, cor şi orchestră
Enescu – Simfonia Nr. 1
Orchestra Filarmonicii „George Enescu“

Una din temele importante, care caracterizează atât seria „Concertelor Centenarului la Ateneu“, cât şi întreaga stagiune, este creaţia enesciană. În stagiunea 2018/19, Filarmonica va prezenta cele trei mari simfonii ale Maestrului, în viziuni interpretative diferite.
 
Alături de veteranul Horia Andreescu va colabora la acest program Andrei Licareţ, reprezentant al generaţiei tinere de pianişti români.

8/9 noiembrie 2018 – „Titani ai muzicii secolului XX“
Dirijor – Christian Badea
Solist – Mischa Maisky
Enescu – Rapsodia nr. 2
Stravinski – Pasărea de foc
Dvorak – Concertul pentru violoncel şi orchestră
Orchestra Filarmonicii „George Enescu“

O temă importantă a stagiunii 2018/19 este cea a Titanilor muzicii secolului XX – mai ales solişti instrumentişti de excepţie, dar şi compozitori care au influenţat în mod determinant muzica şi cultura secolului XX.
 
Acest concert îl aduce în prim-plan pe celebrul violoncelist Mischa Maisky, care va susţine partitura celui mai important opus din literatura instrumentului – Concertul pentru violoncel de Antonin Dvorak, care, asemenea lui George Enescu pentru români, a simbolizat vocea culturii muzicale şi a emancipării poporului ceh.


Mischa Maisky, pe scena Ateneului Român, în septembrie 2017. Foto: Andrei Gîndac

 
Rapsodia nr. 2 de Enescu va completa programul, împreună cu suita din baletul Pasărea de foc de Igor Stravinski, marele compozitor rus fiind unul dintre invitaţii de seamă ai Filarmonicii, care a susţinut în 1930 două concerte la Ateneul Român, în care şi-a dirijat propriile lucrări.

22/23 noiembrie 2018 – „Sfârşitul inocenţei“
Dirijor – Christian Badea
Solist – Valeriy Sokolov
Alessandrescu – Poemul Acteon ( 1915)
Strauss – Don Juan
Brahms – Concertul pentru vioară şi orchestră
Orchestra Filarmonicii „George Enescu“

Dacă Eduard Wachmann este fondatorul Filarmonicii, iar George Georgescu este cel care a desăvârşit-o ca instituţie, George Enescu este părintele spiritual al Ateneului Român.
 
Donaţia sa substanţială pentru orga din sala de concert, primele audiţii ale unor capodopere precum Simfonia a IX-a de Beethoven şi Parsifal, dar mai ales premiul pentru compoziţie înfiinţat în 1913 au făcut ca muzica României să depăşească vârsta inocenţei şi să facă un salt de la genul rapsodic la modernitatea secolului XX.
 
Printre primii câştigători ai concursului de compoziţie a fost Alfred Alessandrescu. Poemul simfonic Acteon, compus în 1915, l-a încântat pe Enescu, care l-a prezentat apoi în ţară şi în străinătate. Azi e o lucrare intrată pe nedrept în uitare, însă Acteon continuă tradiţia postromantică, în perfectă consonanţă cu creaţia lui Richard Strauss, prezent în acest program cu primul său poem simfonic, Don Juan.

6/7 decembrie 2018 – „Omagiu francofoniei“
Dirijor – Christian Badea
Solist – David Grimal
Debussy – Preludiu la după-amiaza unui faun
Lalo – Simfonia spaniolă
Debussy – Marea
Ravel – Bolero

Aceste concerte sunt un omagiu adus Franţei şi culturii franceze, în anul care marchează 100 de ani de la moartea lui Claude Debussy. În contextul aniversării Centenarului, contribuţia Franţei la realizarea statului român modern este onorată printr-o selecţie de lucrări compuse de cei mai cunoscuţi compozitori francezi moderni – Debussy şi Maurice Ravel.
 
De la Napoleon al III-lea, cel care a sprijinit Unirea Principatelor de la 1859, şi până la Generalul Henri Berthelot, coordonator activ al eforturilor româneşti pe Frontul de Est din Primul Război Mondial, şi Georges Clemenceau, preşedintele francez care, la Conferinţa de la Paris, a susţinut Marea Unire, Franţa a reprezentat în mod tradiţional un punct esenţial de sprijin politic, dar şi un model cultural pentru România.
 
Nu doar muzica, dar şi solistul vor reprezenta Franţa, în persoana ilustrului violonist David Grimal.
 
Concert de gală de Ziua Naţională – 30 noiembrie
Dirijor – Christian Badea
Solist – Daniel Ciobanu
Enescu – Două rapsodii române, op. 11
Alessandrescu – Poemul Acteon
Rahmaninov – Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră

Concert de gală, la aniversarea a 150 de ani ai Filarmonicii „George Enescu“ – 15 decembrie
Dirijor – Horia Andreescu
Solistă – Khatia Buniatishvili
Dediu – lucrare comandată pentru eveniment
Ceaikovski – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră
Beethoven – Simfonia nr. 5
 

*informaţii preluate din programul oficial al stagiunii.