Imperial Divas...

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

... este genericul sub care s-a desfăşurat recent în Sala George Enescu a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti un Concert extraordinar dedicat personalităţii sopranei născută în Basarabia Lidia Lipkovskaia (1884-1958), organizat de instituţia de învăţământ superior muzical din Capitală şi Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură, în colaborare cu Academia Teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg.

Aşa cum a subliniat în deschiderea seratei prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiţă, prorector cu cercetarea şi internaţionalizarea, un eveniment desfăşurat în cadrul proiectului SUCCES, realizat prin programul FDI 2019 şi iniţiat de prof. univ. dr. Mihai Cosma. Într-o scurtă alocuţiune, Mihai Cosma a remarcat prezenţa pentru prima dată în universitate a oaspeţilor din Skt Petersburg, Larisa Gergieva, directorul programului de tineret al Teatrului Mariinsky, soprana Antonina Vessenina, pianista Elena Fedorenko, alături de soprana Aida Pascu, baritonul Silviu-Alexandru Mihăilă şi pianista Ana Silvestru (venită de la Zürich), ultimii doi, câştigători ai Concursului internaţional Grand Prix of Romania, secţiunile canto şi acompaniament. Programul avea să cuprindă arii şi lieduri din repertoriul Lidiei Lipkovskaia, soprana care a trăit şi 10 ani în Bucureşti, prilej cu care a îndrumat voci renumite româneşti, ale sopranei Virginia Zeani şi tenorului Garbis Zobian.

Larisa Gergieva şi Mihai Cosma

Imagine indisponibilă

Larisa Gergieva şi Octavian Lazăr Cosma despre „privighetoarea Basarabiei”

În cuvântul său, Larisa Gergieva, sora celebrului dirijor Valeri Gergiev, a amintit auditoriului că Lidia Lipkovskaia era supranumită în epocă „privighetoarea Basarabiei”, graţie timbrului cristalin-argintiu şi că încă din anul II al facultăţii, în 1903 la Skt Petersburg, unde se mutase în urma căsătoriei, a debutat pe scena teatrului Mariinsky în rolul Gilda din „Rigoletto” de Verdi, un debut valoros, apreciat de conducerea scenei lirice şi de colegi. Surprinsă că a acceptat debutul intempestiv, profesoara ei din conservator a abandonat-o, dar a reprimit-o la studii în 1905. După absolvenţă, tânăra Lidia a fost angajată imediat de teatrul de pe malurile Nevei pentru roluri ca Lakmé din opera lui Delibes (alături de marele Şaliapin), Manon (Massenet), Fata de zăpadă (Rimski-Korsakov), Violetta din 

Imagine indisponibilă

„Traviata” verdiană etc., înainte de începerea unei cariere de mare valoare, pe toate scenele faimoase ale lumii. La Metropolitan Opera, între 1909 şi 1911, a fost partenera celebrului Caruso. A cântat şi la Scala, unde Larisa Gergieva a găsit multe documente privind prezenţa sopranei în teatrul milanez. Poeţi şi compozitori i-au dedicat versuri şi melodii frumoasei artiste, a spus Larisa Gergieva, remarcând că Lidia Lipkovskaia a devenit faimoasă încă din timpul vieţii şi nu după dispariţie, aşa cum se mai întâmplă. A emigrat din Rusia după anul 1917 şi a revenit de două ori, ultima dată în 1929. La bătrâneţe a plecat la Beirut, unde i s-a oferit conducerea conservatorului local şi a murit în sărăcie.

A fost crochiul de viaţă şi carieră prezentat documentat, cu glas blând şi evocator de Larisa Gergieva.

În cuvântul său, acad. Octavian Lazăr Cosma a salutat prezenţa în sală a ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin şi a subliniat legăturile artistice dintre România şi Rusia în acea perioadă, când Darclée, Nuovina, Popovici-Bayreuth cântau la Skt Petersburg, iar Şaliapin, Felia Litvinne şi Lidia Lipkovskaia la Bucureşti. Artista comemorată primise aprecieri din partea unor Alfred Alessandrescu şi Mihail Andricu. După spectacolele bucureştene, Lipkovskaia a fost invitată şi la Opera din Cluj de Dimitrie Popovici-Bayreuth în 1924. Vorbitorul nu a uitat să menţioneze că este firesc să se acorde astăzi cinstire memoriei Lidiei Lipkovskaia.

Elena Fedorenko şi Antonina Vessenina

Imagine indisponibilă

Programul artistic

Soprana Antonina Vessenina de la Teatrul Mariinsky şi-a expus cu şarm virtuţile vocii de coloratură lirică, fioriturile executate cu preciziune, aplombul în aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla” (Rossini), aria Reginei Nopţii din actul al II-lea al operei „Flautul fermecat” (Mozart), ca şi linia de belcanto în cavatina Lindei din „Linda di Chamounix” (Donizetti), alături de buna înţelegere stilistică a unor lieduri de Ceaikovski, Aleksandr Aliabiev, Eva dell'Acqua.

Tânăra soprană Aida Pascu de la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, cu câteva zile mai înainte cvadruplă laureată a celei de-a şasea ediţii a Concursul Internaţional Enescu de la Paris (Marele Premiu Enescu, Marele Premiu de Operă, Premiul publicului şi Premiul Operei Române din Cluj-Napoca) a adus plăcut lirism şi expresivitate interpretării ariei „Un bel dì vedremo” din „M-me Butterfly” (Puccini), intensă trăire duetului final Tatiana – Oneghin din „Evgheni Oneghin” (Ceaikovski), ca şi tălmăciri de substanţă liedurilor de Richard Strauss şi George Enescu. Este de remarcat că Lidia Lipkovskaia adăuga întotdeauna în recitalurile sale lieduri de compozitori ruşi şi români, a menţionat Mihai Cosma în prezentare.

Aida Pascu şi Silviu-Alexandru Mihăilă

Imagine indisponibilă

În pagina ceaikovskiană, Aida Pascu a fost însoţită de tânărul bariton Silviu-Alexandru Mihăilă, posesorul unui glas catifelat, asociat unui cânt inteligent venit dintr-un remarcabil simţ artistic şi expresive articulări ale rostirii.

În faţa ambilor tineri stau frumoase evoluţii pe măsura construcţiei prudente a carierelor.

După lansarea încununată de succes în prezenţa unui numeros public, proiectul „Imperial Divas” se cere repetat şi continuat la Sankt Petersburg – aşa cum a subliniat Larisa Gergieva - şi Bucureşti.

Imagine indisponibilă

Antonina Vessenina, Aida Pascu, Silviu-Alexandru Mihăilă, Ana Silvestru, Elena Fedorenko

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite