Cascadorul Gelu Vlădoiu, cel care a interpretat rolul lui Zalmoxis, din filmul documentar cu acelaşi nume, a murit după o luptă cu o boală crâncenă. Gelu Vlădoiu a făcut cascadorii în multe filme în tinereţe, datorită înfăţişării sale de preot cu părul lung şi barba împletită.
Geţii erau „adoratori ai zeilor“, potrivit istoricului Strabon, iar obiceiurile pe care strămoşii noştri le dedicau zeităţilor îi uimeau pe autorii antici.
Povestea celui mai faimos personaj istoric din vremea geţilor este presărată de controverse. Autorii antici au oferit mărturii dintre cele mai neobişnuite despre originea şi însuşirile lui Zamolxis.
Fost angajat în aviaţie, dar şi cascador şi actor în filme istorice despre daci, Gelu Vlădoiu (67 de ani) îşi doreşte pentru generaţiile viitoare o Românie mult mai unită. Se consideră un patriot incurabil. A jucat în filme precum „În mijlocul lupilor”, „Coiful de aur” sau „Comoară dacilor”.
Geţii credeau că sunt nemuritorii şi că, după ce inima lor va înceta să mai bată, vor merge la zeul lor, Zamolxis. Mai mult decât atât, aceştia sacrificau un om pentru a-l trimite ca sol zeului.
Geto-dacii au stăpânit unul dintre ţinuturile cunoscute pentru bogăţiile lor în Antichitate, iar acest fapt s-a răsfrânt asupra modului lor de trai.
Dacii credeau că nu vor dispărea după moarte, ci că îşi vor continua viaţa în cer, alături de zeul lor suprem, Zamolxis
Numele cele mai faimoase din istoria geto-dacilor au stârnit controverse. Istorici şi lingvişti au oferit numeroase explicaţii pentru semnificaţia unor toponime ca Zamolxis, Decebal ori Gebeleizis.
Mai puţin de cinci la sută din zona aşezărilor dacice din Munţii Orăştiei a fost cercetată sistematic, potrivit arheologilor, dar săpăturile au scos la iveală monumente şi artefacte neobişnuite, ale căror mistere nu au fost încă descifrate, ori au dat naştere a numeroase interpretări.
Celebrele relatări ale istoricilor antici despre războinicii strămoşilor noştri le prezintă obiceiurile ciudate prin care îşi cultivau curajul în luptă, dar şi episoade în care sunt remarcaţi pentru teama pe care o inspirau.
Chiar dacă vieţuia într-un spaţiu aflat atunci sub dominaţie austro-ungară, istoricul Ioan Lupaş nu a avut reţineri în a scrie despre strămoşii românilor, despre obiceiurile şi credinţele lor. În cartea ”Romanii şi Dacii - Luptele lor şi obârşia neamului românesc”, apărută în anul 1908, autorul a dedicat un capitol zeului suprem al dacilor, Zamolxe.
Una dintre cele mai controversate mărturii păstrate de la autorii antici prezintă povestea zeităţii geţilor, Zamolxis, care ar fi fost la origine un sclav al înţeleptului Pitagora. Informaţii mai precise dezvăluie amănunte despre modul în care strămoşii noştri se raportau la sclavie.
Cea mai veche referire literară cu privire la identitatea unui zeu al strămoşilor noştri datează de două milenii şi jumătate, însă potrivit unor istorici, indicii despre practicile religioase ale triburilor care au populat în Antichitate ţinuturile României sunt mult mai vechi, iar Zamolxis a fost doar un nume de alint .
Zamolxis a fost recunoscut de numeroşi autori din lumea antică drept divinitatea supremă a geţilor. O serie de mărturii istorice, vechi de milenii, au oferit detalii despre viaţa şi învăţăturile personajului misterios.
Cele mai vechi mărturii documentare despre populaţiile care au locuit în Antichitate în ţinuturile actuale ale României au aparţinut autorilor greci, care îi considerau „barbari” pe localnici. Herodot, unul dintre marii istorici ai Antichităţii a oferit mărturii ieşite din comun despre obiceiurile „barbarilor” din ţinuturile de la Nord de Dunăre şi de pe ţărmurile Mării Negre.
Tracii îşi venerau zeii prin numeroase ritualuri care au stârnit uimirea autorilor antici. Unele implicau orgii sexuale, în timp ce altor zei li se ofereau sacrificii umane. A existat o mare diferenţă culturală între geţii din nordul Dunării şi celelalte triburi tracice, susţin istoricii.
Dacii îşi apărau zeul suprem trăgând cu săgeţi înspre cer, pentru a alunga demonii furtunilor, iar lui Zamolxis şi lui Marte îi ofereau jertfe umane, potrivit autorilor antici. Divinităţile aveau un rol important în viaţa strămoşilor noştri, susţin istoricii, iar o serie de mărturii despre ritualurile dedicate acestora s-au păstrat.
O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.
Valea Superioară a Ialomiţei era văzută ca apa sfântă a traco-daco-geţilor, care au numit-o Naparis-Cerescul, datorită faptului că izvora de sub Vârful Omu. Arheologii au descoperit de-a lungul timpului o serie de obiecte creştine vechi, dar şi mai multe biserici îngropate de-a lungul cursului acestui râu.
Kogaion, muntele sfânt al dacilor, a stârnit numeroase controverse. De-a lungul timpului, istoricii au încercat să identifice locaţia sacră unde ar fi sălăşluit cea mai importantă divinitate a strămoşilor noştri, Zamolxis.
Peste 1100 de antroponime dacice şi 900 de toponime s-au păstrat din surse antice, potrivit unor cercetători ai istoriei popoarelor antice. Unele dintre ele au fost identificate pe inscripţiile de pe cioburile şi bucăţile de piatră (ostracon) descoperite pe teritoriul fostului Imperiu Roman. Alte nume au provin din surse literare.
Ritualurile funebre ale geto-dacilor îi impresionau chiar şi pe contemporanii lor. Obişnuiau să petreacă şi să se veselească la înmormântări, iar în rugurile în care erau arse cadavrele bărbaţilor, soţiile acestora se aruncau adeseori. Moartea era primită cu bucurie de daci, susţin istoricii.
Asemeni tuturor triburilor considerate barbare de lumea greco-romană, geto-dacii au practicat sacrificiul uman din cele mai vechi timpuri. Carnagiile făcute de daci pentru a îmbuna zeii sunt atestate atât de scriitori antici, cât şi de numeroase descoperiri arheologice. Femei, copii şi tineri erau sfârtecaţi de suliţe, arşi sau înjunghiaţi ritualic.
Zamolxis a rămas în istorie ca zeul suprem al dacilor. Numele său a fost evocat de istoricii Antichităţii, în ipostaze dintre cele mai diverse: fie ca zeu, căruia strămoşii noştri îi aduceau sacrificii umane, fie ca mare preot de la care dacii au învăţat să nu se teamă de moarte. Zamolxis avea o locuinţă subterană, era slujit de daci, iar alţi istorici au relatat că fusese, de fapt, un discipol al înţeleptului Pitagora.
Încă din veacurile istoriei omul a fost preocupat de trecutul şi spiritualitatea sa, slujitorii divinităţi fiind păstrători ai „tainelor” ştiinţelor vremii. În acest sens, spaţiul carpato-danubiano-pontic, nu a făcut notă discordantă privind aceste adevăruri.
Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.
Cetatea de la Stânceşti judeţul Botoşani, veche de peste 2500 de ani, stârneşte şi astăzi interesul oamenilor de ştiinţă dar şi a vânătorilor de comori. Pe lângă poveştile cu fantome şi vaiete ale localnicilor în uriaşa aşezare a fost descoperită şi o misterioasă comoară din aur, ascunsă sub un bordei dacic. De aproape 40 de ani, specialiştii încearcă să descifreze simbolistica pieselor dinaur masiv.
Zamolxis, zeul suprem al geto-dacilor, a fost reînviat în cadrul unui spectacol desfăşurat chiar la intrare în Peştera Polovragi, care mai poartă şi numele personajului legendar.
Autorităţile schimbă tratamentul pentru COVID-19 după ce plasma nu şi-a dovedit eficienţa. Asimptomaticii nu mai necesită medicaţie
SURSE Cine se „încălzeşte“ pe margine pentru Ministerul Justiţiei. Care sunt propunerile partidelor
Ultimul tun! Bombele legislative
din Parlament, la final de mandat: imunităţi, salarii „speciale“ sau scutiri de impozit
Bilanţ COVID: Puţin peste 4.000 de noi infectări în ultimele 24 de ore. Record de pacienţi la ATI
SURSE Tensiuni în PNL.
Problema: amânarea acordării pensiilor speciale pentru aleşii locali
Bilanţ COVID: Sub 4.000 de cazuri noi de infectare. Foarte puţine teste efectuate în ultimele 24 de ore. Numărul de pacienţi la ATI rămâne peste 1.200
DNA:
Şeful de la Permise Auto Suceava putea să
încaseze şi 20.000 de euro mită într-o singură zi
Bilanţ COVID: Aproape 8.500 de noi infectări. 172 de oameni au murit, iar 1.226 de pacienţi sunt internaţi la ATI
„Cruciada“ înalt prea-răzvrătitului Teodosie în Constanţa carantinată. Poliţia a intrat peste el la slujbă
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI