Dupa „Mărţişor”, „Babe” şi „Moşi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii, ne apropiem de momentul echinocţiului. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Obiceiurile din bătrâni spun că în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
Ruinele aşezării dacice Feţele Albe, învecinată Sarmizegetusei Regia, au rămas abandonate, pradă distrugerilor. Amatorii de ritualuri au pus stăpânire pe ele.
La 50 de zile după Paşte, creştinii ortodocşi prăznuiesc Pogorârea Sfântului Duh. În acest an, pe 7 iunie, de Rusalii, cum mai este denumită această sărbătoare, este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
Dragobetele, patron al dragostei, este sărbătorit de spiritualitatea populară pe 24 februarie. Ziua în care Biserica Ortodoxă cinsteşte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul se suprapune în calendarul popular cu Dragobetele, patronul dragostei la români.
Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an. Unele dintre cele mai cunoscute superstiţii respectate de români sunt legate de bani, noroc şi roade.
Un bărbat a fost arestat pentru că ar fi exhumat trupurile părinţilor, astfel încât să poată oferi oasele în schimbul unei motociclete.
În popor, ziua de 14 septembrie, atunci când creştinii sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul se mai numeşte şi Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Multe civilizaţii din vechime practicau sacrificiile umane pentru a le face pe plac zeilor sau în numele unor superstiţii. Din motive religioase, mii de oameni au pierit sfârtecaţi, arşi sau chiar îngropaţi de vii. În multe cazuri pofta de cadavre a zeilor era atât de mare încât templele erau acoperite de sânge.
Sfântul Gheorghe e numit în credinţele populare româneşti „capul primăverii“ şi „străjer al timpului”. Acestuia, se pare, îi sunt încredinţate cheile vremii şi, la porunca sa, se închide şi se deschide anotimpul cald. Tot credinţa populară îl aminteşte ca patron al tinerilor şi duşman de temut al vrăjitoarelor.
Marele praznic al Învierii, Paştele, considerat sărbătoarea luminii şi a bucuriei în lumea ortodoxă, este celebrat în acest an pe 28 aprilie. De Paşte, natura se trezeşte la viaţă, oamenii caută să se înnoiască atât sufleteşte, cât şi trupeşte.
Ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari şi a murit pentru mântuirea lumii este Vinerea mare. De aceea, aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază Liturghia.
Creştinii prăznuiesc duminică, 21 aprilie, Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, iar icoanele sunt împodobite cu ramuri de salcie sfinţită. În ziua de Florii, oameniii duc la biserică aceste crenguţe de salcie care sunt slujite de preoţi după care sunt luate acasă.
În credinţa satului românesc, luna aprilie înseamnă timp favorabil prielnic holdelor şi turmelor de vite. În această perioadă continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite. În această lună se sădesc puieţi, se altoiesc, se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb, se dă treptat nutreţ verde vitelor.
Unul dintre cei mai bâtrâni mucenici, despre care se spune că a trait 113 ani şi că apără creştinii de ciumă şi foamete, este sărbătorit pe 10 februarie de Biserica Ortodoxă.
Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, al cărui început de an debutează pe 1 martie şi este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian şi Gregorian, calendarul pe care îl folosim în prezent, cu început de an la 1 ianuarie.
Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după cel al Paştilor, începe anul acesta pe 14 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului. Credincioşii lasă sec pe 13 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se consumă de “dulce”: carne, brânză, lapte, ouă.
La graniţa dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie este luna de răspântie a tradiţiilor exprimată de numeroasele sărbători precreştine dedicate lupilor, strigoilor şi altor fiinţe fantastice malefice. Noiembrie, luna friguroasă cu multe schimbări meteorologice, se mai numeşte popular şi „Brumar”.
O sărbătoare populară celebrată din cele mai vechi timpuri şi-a câştigat dreptul de a figura în calendarul religios-ortodox. Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere binefăcătoare care au înflăcărat imaginaţia românilor.
În 2018, solstiţiul de vară are loc pe 21 iunie, la ora 13.07. În credinţa populară, acest eveniment este asociat cu practicile magice, de fertilitate şi cu ritualurile pentru sănătate. Solstiţiul de vară marchează începutul verii astronomice şi este momentul în care ziua este cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă.
În lumea satului, atunci când seceta îşi făcea simţită prezenţa iar recolta era ameninţată, comunitatea „punea în scenă“ două ritualuri de „chemare“ a ploii.
Ortodocşii şi catolicii îi serbează pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena în fiecare an, pe data de 21 mai. Aceştia sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului, au interzis jertfele sângeroase, iar ziua de duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.
În decursul istoriei, ciuma a secerat milioane de vieţi în cele trei valuri de pandemii. În secolul XVII, în satele româneşti se practicau ritualuri menite să alunge efectele cumplitei boli.
99,7% dintre angajaţii români suferă de stres, iar 98% se simt epuizaţi. Plecând de la acest studiu, psihoterapeutul Simona Nicolaescu propune câteva tehnici pentru deconectarea de grijile de la serviciu şi eliminarea stresului.
Sărbătoarea de Florii, care celebrează sosirea lui Iisus Hristos în Ierusalim, marchează începutul săptămânii Patimilor ce culminează cu noaptea de Înviere şi cu marea sărbătoare de Paşte. Ramurile de salcie şi dezlegarea la peşte sunt simbolurile Floriilor.
Tradiţia de Anul Nou spune ca e bine să fie mult zgomot în casă în noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele. Sărutul sub vâsc aduce mult noroc în dragoste. Există însă şi alte superstiţii legate de noroc şi pentru bunăstarea casei.
Plină de sărbători, însoţite de obiceiuri şi practici deosebite, decembrie, luna lui Undrea, aşa cum este denumită popular, este aşteptată cu bucurie de toată lumea. Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, al cărui început de an debutează pe 1 martie şi este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian şi Gregorian, calendarul pe care îl folosim în prezent, cu început de an la 1 ianuarie.
Creştinii ortodocşi lasă sec marţi, 14 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se consumă de “dulce”: carne, brânză, lapte, ouă, înainte de intrarea în postul Crăciunlui care se va încheia pe 24 decembrie.
Tradiţia populară spune că de Sfântul Dumitru, cinstit în fiecare an pe 26 octombrie, căldura intră în pământ, iar gerul începe să-şi arate colţii. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele.
În Maramureş, lemul avea o importanţă deosebită pentru ţăranul satului tradiţional românesc. Toate activităţile care vizau lemnul erau speciale. O serie de ritualuri aveau loc înainte de a lucra cu lemnul, o parte dintre acestea păstrându-se chiar şi în perioada comunistă.
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală
Fum alb în
coaliţie. Şefiile TVR şi SRR, împărţite, dar tot politizate. Ce lefuri iau cei din fruntea instituţiilor
INTERVIU Gabi Balint: „Abia începusem să merg, la 11 luni, când
tata m-a luat cu el să joc fotbal“
Magia sparanghelului dispare. Germania pierde muncitorii români şi polonezi. Soluţia nemţilor
Experţii sunt categorici. De ce masca rămâne obligatorie şi pentru vaccinaţi