Cartea profesorului Ciprian Mihali se prezintă ca o invitaţie de exercitare a muşchilor civici şi implicare în treburile cetăţii. Scrisă cu luciditate şi, uneori, cu exasperare, Dicţionarul subiectiv de cultură civică este un abecedar al temelor etice şi politice ce au frămîntat societatea românească în ultimii ani.
Este încă una dintre cele mai cunoscute expresii folosite de români, dar originea ei derivă dintr-o fabulă franceză din secolul al V-lea.
În Al Doilea Război Mondial, americanii au folosit un cod care s-a dovedit imposibil de descifrat. CIA a dezvăluit, în urmă cu câţiva ani, alfabetul Codului Navajo, iar recent a fost publicat dicţionarul în integralitate.
Vă prezentăm o serie de cuvinte lungi, curiozităţi lingivistice din dicţionarul limbii române, aşa cum au fost publicate într-o lucrare de specialitate.
Recent, peste 100 de cuvinte au fost adăugate în Dicţionarul Oxford, multe dintre acestea aparţinând domeniului cinematografic. Astfel, cuvinte precum „lynchian”, „kubrickian” sau „tarantinoesque” descriu metodele sau stilul unor regizori de cinema.
Eponimele, cuvinte care au devenit substantive comune după ce au fost substantive proprii, ascund o istorie mai puţin cunoscută a unor oameni sau locuri.
În vorbirea curentă, apar uneori termeni precum „afacereză“, „coclender“ sau „discofobie“, cuvinte care nu sunt explicate în dicţionarele limbii române.
Volumul conţine 31 de articole în care sunt prezentaţi cei 31 de academicieni care s-au născut în judeţul Vrancea.
Limba română are o mulţime de cuvinte care în mod frecvent sunt folosite greşit. Vă prezentăm zece exemple din cele mai frecvente greşeli folosite în exprimarea curentă.
Am urmărit cu atenţie, în ultimul deceniu, extinderea mişcărilor de protest din Marea Britanie şi alunecarea lor aproape imediată în nesupunere civică deşi nu erau animate de vreun ideal, să spunem. Experţii britanici au spus, pe bună dreptate, că o societate nu poate funcţiona cu explozia drepturilor în detrimentul responsabilităţilor.
Fiecare popor, cultură, civilizaţie are propriul dicţionar de simboluri. Pe măsură globalizării, este util să înţelegem semnificaţiile interculturale ale culorilor. Astfel vom putea comunica eficient şi adecvat cu oricine.
O seamă de personalităţi din artă, istorie, literatură au plecat din această lume într-un mod brutal, prin voia lor, în urma unor acte sinucigaşe. Unii şi-au motivat gestul extrem, alţii au sfârşit fără a lăsa vreun indiciu care să-i fi împins la suicid.
Figuri cunoscute din istorie, literatură şi artă au sfârşit tragic şi, în unele situaţii, în urma unor întâmplări neprevăzute.
Joi, scriitoarea Ileana Vulpescu şi PEN Club România vor fi decoraţi de către preşedintele Iohannis, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi, într-o conferinţă de presă susţinută marţi, la Palatul Cotroceni, redată de Agerpres.
Lumea noastră, reală sau imaginară, văzută sau nevăzută, gândită sau simţită, este, în esenţă, făcută din cuvinte. Prin cuvinte ne legăm de locuri, de oameni, de visuri şi de credinţe. Poate tocmai de aceea, aceste călătorii ne arată cât de veche şi totodată nouă e lumea prin care, vremelnic, trecem. Povestea oamenilor nu este altceva decât... povestea vorbelor.
În 1978, Al. Graur a publicat un mic „Dicţionar de cuvinte călătoare”. Este vorba, în fapt, de o lucrare de etimologie. Opera s-a dovedit incitantă, cu atât mai mult cu cât dicţionarele noastre nu indicau decât etimologia apropiată (tristă meteahnă!). Din câte mi-am dat seama şi astăzi sunt mulţi pasionaţi de etimologie. Reiau, aşadar, o parte din cartea lui Al. Graur adăugând ce e de adăugat şi îndreptând ce e de îndreptat.
Unii vorbesc de evoluţia naturală a limbii. E drept, de-a lungul vremii, multe substantive au abandonat modelul iniţial de flexiune, adoptând un altul, inovator. Nimeni nu cere să revenim la „roate” sau „şcoale”. Când fenomenul este însă excesiv şi are loc într-o perioada scurtă, nu cred mai poate fi vorba de evoluţie, ci de haos datorat analfabetismului, nepăsării generalizate, absenţei normei din viaţa publică a cuvintelor.
DOOM (2005) a admis o serie de dublete: chipie/chipiuri, cicatrice/cicatrici, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, niveluri/nivele (cu sensul „înălţime, stadiu, treaptă”), râpe/râpi, tuneluri/tunele etc. Despre aceste dublete am promis că voi scrie în articolul de faţă.
Mă voi opri astăzi asupra unor chestiuni ortoepice (alfabetul şi dubla accentuare), precum şi asupra unei chestiuni morfologice (pluralul dublu). Trebuie spus din capul locului că aceste fenomene merită o reflecţie mai îndelungată pentru ca DEX-ul să devină într-adevăr dicţionarul standard la care visăm de atâta de vreme. Şi pentru a da savoare acestei intervenţii, aş subintitula-o „gâlceava DEX-ului cu DOOM-ul”.
Cred că a venit vremea ca Academia Română, prin institutul său specializat, să ne ofere un dicţionar standard, contemporan, pentru marele public, care să ţină seama de cele mai bune practici din lexicografia internaţională, cu precădere de cele din culturile romanice, pe temeiul simplu al înrudirii şi asemănării. Fireşte, dicţionarul nu poate fi privit ca o ruptură în raport cu actualul DEX, ci ca o continuare a acestuia.
Câteva superstiţii foarte interesante care circulă mai ales în Moldova spun că nu trebuie să pui pe foc nicio parte a unei căruţe, niciodată, căci de la fiecare piesă arsă ţi se poate trage o boală gravă, imposibil de vindecat.
Unele dintre cuvintele folosite greşit în vorbirea curentă nu există în dicţionar, în timp ce altele, în special neologismele, sunt pronunţate greşit din obişnuinţă sau din ignoranţa vorbitorului.
Ştiţi de înseamnă ciperi? Dar a duhăni? Aceste regionalisme din Transilvania sunt explicate într-un film scurt pe pagina de Facebook „Welcome to Ardeal“, creată de un clujean plecat în Anglia. Clipul numit „Dicţionar ardelenesc-român” are deja circa 7.400 de like-uri.
Poetul Mihai Eminescu este cunoscut pentru geniul său literar şi gazetăresc, însă dincolo de aceste preocupări, era pasionat de filosofie, anatomie fizică şi matematică. Totodată, acesta era poliglot şi cânta foarte frumos.
Carmen Şatran (Bejan), fosta studentă de la Facultatea de Medicină condamnată la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă săvârşită în 2009, împlineşte astăzi, 25 aprilie, 26 de ani.
Biblioteca Judeţeană ”Ioniţă Scipione Bădescu” Sălaj adună materiale pentru editarea volumului ”Scriitori sălăjeni contemporani”. Conducerea instituţiei face, în acest context, un apel la scriitorii sălăjeni stabiliţi în judeţ sau în orice altă parte de ţară pentru a trimite câteva informaţii bibliotecii.
Acum când lumea noastră se suceşte şi să răsuceşte pe tema rostului religiei în şcoli, când s-a scris cam tot ce se putea scrie, de o tabără şi de altă de preopinenţi, cu încrâncenare, uşurătate, amărăciune sau chiar venin, mie nu îmi rămâne decât să discut aici conceptul din perspectiva etimologiei, adică a devenirii în limbă.
Oltenii sunt mândrii nevoie mare când vorbesc în stânga şi în dreapta despre Craiova Maxima şi Zaibărul de Băileşti. Vinul a fost făcut celebru de actorul Amza Pellea, în filmele şi scenetele sale.
Dicţionarele noastre actuale sînt laconice şi limitative în privinţa termenului revelion, definit ca „noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie, în care se sărbătoreşte Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte“ (DEX). E, desigur, singurul sens în uz (cel din care se nasc glumeţe cuvinte-valiză, ca vanghelion); limitarea este totuşi recentă.
În partea a doua a interviului cu autorul Valentin Guţu vorbim despre teza filologului Maxim Kronhaus referitoare la limba rusă, despre limbajul colocvial urban afectat de angloamericanisme, dar şi despre limbajul de lemn, despre sursele şi cauzele greşelilor de limbă din Basarabia în raport cu cele din România, despre jargonul mediilor electronice şi, mai ales, despre armele cu care putem lupta împotriva greşelilor gramaticale.
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR
Sporurile la
salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă
Cea mai bună rată de vaccinare este în Bucureşti - 31%. De care alte oraşe este urmată Capitala şi câţi români mai sunt pe listele de aşteptare
Trei răniţi după un accident stupid la Roman. O şoferiţă în vârstă de 60 ani a încurcat pedalele la ieşirea din parcare şi a intrat în pietoni VIDEO
ALERTĂ METEO Ploi şi intensificări ale vântului în noaptea de Înviere, în Bucureşti şi în restul ţării
Prognoza meteo: Vine vara de Paşte. Un val de aer african loveşte România, cât de cald se face