Condiții, trivialități și agonii

Limba română curentă, o neoromână tot mai artificială, bizară și nearticulată, înregistrează, neobosit, cuvinte și expresii traduse incorect sau inadecvat din engleză. Acest text își propune să menționeze doar câteva dintre anomaliile intrate în limbă, pe care ignoranța, neglijența și snobismul imatur le cultivă cu un entuziasm și o consecvență demne de cauze mai bune.

Shutterstock

În ultimul timp, substantivul condiție este folosit tot mai frecvent atât în vorbirea curentă, cât și în presă și pe internet pentru a desemna conceptul de boală. Calc nejustificat după condition, el surprinde cu atât mai mult cu cât jargonul medical nu l-a inclus niciodată, iar româna oferă dintotdeauna substantivele patologie, boală, afecțiune, maladie. Într-un dialog surprins pe stradă, un tânăr își întreabă interlocutorul, care îl anunță că urmează să efectueze o serie de analize medicale, dacă are „vreo condiție”. Replica celui din urmă („Nu, Doamne ferește!”) demonstrează că și el recurge la acest termen pentru a se referi la banalul boală. Un site medical informează: „Sindromul Waardenburg este o condiție genetică rară, care poate provoca modificări în colorarea (pigmentarea) pielii, a părului și a ochilor”, iar de pe site-ul unei agenții de știri aflăm: „Actorul David Tennant a confirmat că s-a născut cu o condiție genetică rară”. Iată titlul unei știri publicate pe pagina de Facebook a unui post TV: „Suferă de o condiție medicală gravă, iar stăpânii ei au găsit un mod ingenios de a o ajuta.” În formularele anumitor companii ce oferă asigurare de sănătate se precizează că cei care suferă de „condiții preexistente” nu pot beneficia de serviciile puse la dispoziție. Un necunoscător al englezei va rămâne, probabil, perplex.

Un alt caz în care unui termen din română îi este atribuit, în mod eronat, sensul din engleză este cel al adjectivului trivial. Potrivit DEX (ed. 2016), cuvântul înseamnă vulgar, ordinar; obscen, necuviincios, indecent, scabros. De altfel, până recent, a fost folosită această accepție, iar nu alta. Azi însă asistăm la preluarea sensului din engleză: comun, banal. Varianta online a Dicționarului explicativ consemnează, ca sens secundar, accepția de rând, dar este esențial a sublinia că DEX online nu este un dicționar cu autoritate normativă. Se înregistrează deja o modă a adjectivului cu semnificație calchiată eronat, după cum o demonstrează exemplele: „Nu te speria! E o problemă trivială” (dintr-un dialog între colegi); „Încrederea în vaccinuri, în siguranța traficului, în Facebook sau în puritatea apei potabile nu este o chestiune trivială” (articol de presă); „Oricât de absurdă sau trivială ni s-ar părea situația relatată, să-i arătăm că suntem o echipă, că putem fi acolo pentru el și că-i înțelegem durerea” (site de psihologie); „Facebook a devalorizat cuvântul «genial». Îl întâlnesc la fiecare a douăzecea postare, cu referire la tot felul de artificii și lucruri triviale” (pagină de Facebook). Textul prezentării unui roman începe astfel: „«Eu sunt Suveran» este povestea simplă, aproape trivială, a unei vizionări imobiliare[...]”, iar un articol publicat de o revistă de cultură se intitulează: „Micile trivialități ale anului 2023”. În ultimul exemplu, cuvântul se referă, după cum subliniază autoarea textului, la evenimentele minore, lipsite de importanță care au avut loc în anul respectiv. În analiza dedicată unui film românesc recent, publicată într-o revistă culturală, autorul scrie: „Rezultă un film nu lipsit de găselnițe, care transformă această trivialitate [n.m. referire la situația banală reprezentând subiectul filmului] într-o mare cumpănă a universului, generatoare de tăcere adâncă și de gag.” Un medic mărturisește, într-un text publicat pe un site de specialitate: „Mi s-a întâmplat de nenumărate ori să fiu trezit noaptea de vreo situaţie imposibilă, sau, din contră, trivială.” Merită menționată etimologia adjectivului trivial la originea căruia se află trivium, însemnând „răscruce de trei drumuri”.

Folosirea incorectă a substantivului expertiză nu este de dată recentă. Ea înregistrează o istorie relativ lungă în cadrul fenomenului de mutilare a limbii române. Expertiză înseamnă o cercetare cu caracter tehnic realizată de un expert (după cum arată exemplele expertiză tehnică, expertiză tehnică judiciară, expertiză medicală), iar nu competențe sau cunoștințe de specialitate, adică traducerea corectă a termenului expertise. Un site care oferă instrucțiuni privind realizarea unui CV propune fraza: „Un CV puternic pentru această poziție trebuie să evidențieze expertiza în implementarea și monitorizarea politicilor și procedurilor de conformitate.” Într-un text publicat pe un site ce propune articole despre varii teme, autoarea menționează, printre altele, „bagatelizarea conceptului de expertiză la nivelul guvernului federal”. Pagina de internet a unei clinici de dermatologie asigură că potențialii pacienți pot primi „a doua opinie, bazându-se pe experiența și expertiza specialiștilor noștri”. Într-un interviu publicat de o revistă care pretinde a fi culturală, reporterul îi adresează interlocutoarei următoarea îmtrebare: „Ți-a fost însă contestată vreodată expertiza doar pentru că ești femeie?” Într-o lume copleșită de expertize, competențele se retrag timid, realitate perfect vizibilă mai ales în exprimarea pe care mulți aleg să o cultive.

Consternant este cazul substantivului agonie. Sub presiunea englezei și a ignoranței endemice, acest cuvânt, ce se referă la starea organismului care precedă moartea, a ajuns să exprime conceptul de suferință fizică intensă, după cum o demonstrează exemple precum: „Mihai avea un abces la o măsea și era în agonie” (dintr-un dialog); „Tinerii care ar fi consumat substanța au fost filmați în agonie, iar aceștia abia se pot mișca, relatează Turdanews.net” (cotidian). O revistă specializată în știri mondene informează: „Acesta le-a transmis admiratorilor că este în agonie din cauza unor reacții adverse la niște vitamine, pe care le-a luat fără a consulta un medic”; „Am fost în agonie ani de zile, iar medicii m-au diagnosticat greșit” (site medical). Titlul unui articol publicat de un site care oferă știri din sport: „Marius Șumudică a trăit în agonie din cauza unui virus!” Editorii unui site de puericultură au tradus eronat (și absurd) afirmația unei tinere americane: „Mi-am coafat părul în timpul travaliului. Eram în agonie, dar am vrut să arăt bine.” E nevoie de un efort de imaginație pentru a înțelege cum o persoană aflată în agonie găsește resursele necesare de vigoare, rezistență și cochetărie pentru a se coafa. Pe lângă sensul primar, DEX înregistrează, de asemenea, sensul figurat al termenului: „neliniște puternică, zbucium, zbatere” însă niciunul dintre exemplele consemnate nu are această accepție, deci nu poate fi considerat corect. Folosirea unui cuvânt desemnând o realitate care nu poate decât să înspăimânte glisează, deja, în domeniul tragicului.

Vorbitorilor atrași de limba engleză dincolo de rațiune și jurnaliștilor care fie traduc eronat, fie imită nejustificat cuvintele și expresiile din această limbă le-ar fi util recursul la dicționare pentru a evita fraze jenante, ridicole sau terifiante ori în fața cărora adjectivul absurd pare neputincios.