Balurile mascate erau la mare modă în secolul al XIX-lea în Bucureşti, dar şi în marile oraşe ale ţării. La evenimente participau oameni din toate categoriile sociale, de la meşteşugari şi oameni simpli până la familiile domnitorilor.
O expoziţie inedită care recreează atmosfera secolului trecut din Bucureşti a fost deschisă la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa. “Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversări”, o carte şi o expoziţie ce se deschid una pe cealaltă pentru a spune povestea Bucureştiului în secolul XX.
În Bucureştiul vremurilor de altădată, oamenii erau foarte eleganţi şi cei mai înstăriţi locuitori ai oraşului, alături de croitorii de pe Calea Victoriei, erau cei care aduceau tendinţele din Europa de vest. În Bucureşti erau o mulţime de pălărieri, iar la fiecare colţ de stradă se găsea o croitorie.
În Bucureştiului vremurilor de altădată, la fel ca în zilele nostre, femeile care îşi vindeau trupurile erau împărţite în categorii clare. În timp ce unele se mulţumeau cu sume modeste şi aveau zeci de clienţi în fiecare zi, altele aveau pretenţii financiare uriaşe şi câţiva clienţi fideli şi dispuşi să ofere sume impresionante pe o noapte de plăcere.
În urmă cu sute de ani, uliţele Bucureştiului era îngropat în beznă la lăsarea nopţii. Iluminarea străzilor era o grea încercare pentru locuitorii oraşului şi, în cele mai multe cazuri, doar boierii cu renume se bucurau de lumină, având oameni angajaţi să poarte torţe în faţa trăsurilor pentru a le lumina calea.
Hanul lui Manuc din Bucureşti este o construcţie simbol din Capitală, având în spate o poveste impresionantă. Superbul han a găzduit evenimente importante din isoria României, aici semnându-se şi Tratatul de pace din 1812.
Accesorii sofisticate, trăsuri decorate cu mătăsuri scumpe, pălării sau bijuterii extravagante, cam astea erau ingredientele care transformau femeile cu bani din Bucureştiul de altădată în nişte piţipoance autentice. Desigur, toate acestea amestecate cu mult prost gust.
Acest titlu este al unei cărţi de pe vremuri despre care am auzit cîţiva, dar pe care aproape nimeni n-a mai citit-o de mult. Este reeditată anastatic pentru prima oară după ediţia din 1935, care culegea laolaltă vreo douăzeci de articole din presa săptămînală de la sfîrşitul secolului al XIX-lea.
Despre boierii, jefuitorii şi frumoasele femei din Bucureştiul de altădată s-au scris numeroase poveşti, însă nu la fel de multe au fost poveştile legate animalele celebre ale oraşului. Puţin sunt cei care ştiu povestea celebrului berbec din Bucureştiul vremurilor trecute.
Ieri, străzile din Bucureşti şi mijloacele de transport în comun au fost luate cu asalt de tineri din toată ţara care au început un nou an universitar. Dacă în zilele noastre studenţii preferă să se distreze în cluburi, în urmă cu zeci de ani punctele fierbinţi ale distracţiei bucureştene erau cinematografele şi teatrele.
În Bucureştiul vremurilor trecute, hotelul Athénée Palace era de departe cel mai luxos din oraş. Prinţi, regi sau cronicari consacraţi se cazau în bijuteria din inima Capitalei, iar printre aceştia se găseau şi numeroşi spioni.
În lipsa unui serviciu oferit de autorităţi, câţiva tineri au decis să dezvelească Bucureştiul de secrete şi să le prezinte vizitatorilor poveştile uitate ale unui oraş bătrân, care săptămâna trecută a sărbătorit 555 de ani de viaţă. Cu mult entuziasm şi o pasiune nemărginită, tinerii voluntari împletesc vechile poveşti din istoria oraşului cu unele actuale, realizând un tablou complex al Bucureştiului
În urmă cu zeci de ani, chiar în inima Capitalei, exista un cartier numit Uranus. Acesta a fost şters de pe harta Bucureştiului la cererea lui Nicolae Ceauşescu şi în urmă demolărilor o parte a clădirilor istorice din oraş au pierit, lăsând în urmă o moştenire pe care bucureştenii o au şi astăzi: maidanezii.
Sâmbătă, 20 septembrie, Bucureştiul a împlinit 555 de ani de existenţă, iar străzile oraşului s-au transformat radical. La tot pasul au fost organizate concerte, expoziţii şi ateliere interactive. Cu toate acestea, Bucureştiul vremurilor trecute arăta cu totul altfel faţă de ceea ce vedem noi acum.
Nostalgia după România interbelică e un sentiment întâlnit în rândul multora, existând tendinţa de a idealiza acea epocă, a României mare, considerată adevărata Epocă de Aur din istoria naţională.
În urmă cu zeci de ani, pereţii râului Dâmboviţa erau făcuţi din pământ, iar bucureştenii care alegeau să-şi petreacă serile de vară la terasele din centrul oraşului erau îmbrăcaţi la patru ace, sacoul fiind un element vestimentar nelipsit.
Mihai are 21 de ani, este student în anul al treilea la Politehnică şi vrea să lucreze în electro-energetică, pe proiectare. Tatăl, profesor de matematică, mama, secretară, el, cel mai mare colecţionar de discuri de bachelită cu muzică interbelică din România.
De câte ori nu te-ai întrebat cum a ajuns Parcul Cişmigiu să se numească „Cişmigiu“ sau ce a fost în locul Centrului Istoric, înainte să devină inima distracţiei?
În ultimii 90 de ani Capitala a fost supusă unor schimbări drastice şi marcante de infrastructură, tehnologie sau modă. Însă, imaginile spun mai multe decât cuvintele.
Palatul Şuţu va găzdui începând de azi şi până duminică “Picanterii de Bucureşti”, un “târg de altădată” cu negustori dichisiţi, ateliere de creaţie artistică cu iz de epocă, costume de atunci, muzică veche, spectacole de teatru, dans şi trubaduri.
Bucureştiul a fost mereu o localitate de tranzit, un centru comercial pe unde negustori din toate părţile lumii vindeau bunuri. La finele secolulului 18, prin influenţe străine, intră în cultura oraşului şi meseria de spiritism.
Alexandru Arşinel şi soprana Bianca Manoleanu vor cânta la Universitatea Naţională de Muzică. Evenimentul se înscrie în campania aniversară Apa Nova, la împlinirea a 10 ani de activitate în Capitală şi intitulată „ Tu faci Bucureştiul !“
Scandal după decesul unei tinere însărcinate, infectată cu SARS-CoV-2. Spitalul din Satu Mare, apărat de mascaţi
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie: Este un moment absolut critic. Carantina este obligatorie în Bucureşti şi Ilfov
Prognoza meteo: Un ciclon puternic loveşte România. Unde sunt aşteptate ninsori
Legendarul Morgan Freeman, din „Închisoarea îngerilor“, pe urmele celor mai spectaculoase evadări: „Am fost în închisoare o dată“ INTERVIU EXCLUSIV
Imagini greu de privit dintr-o intervenţie SMURD la o pacientă cu o formă gravă de COVID: „Nu mai am aer!” VIDEO
Previziunile unui cunoscut medic despre valul 4. Când se va potoli şi de ce avem atât de multe cazuri grave
PSD şi USR pun condiţii grele pentru
susţinerea noului Guvern: creşteri de salarii, pensii şi alocaţii vs. modificarea noului PNDL şi depolitizarea CA-urilor
Culisele
moţiunii de cenzură. Opoziţia divizată a demis Guvernul Cîţu cu un scor istoric
Totul despre restricţiile impuse de luni persoanelor nevaccinate
Capitala, „asediată“ de COVID-19. Rata de infectare în Bucureşti a ajuns la 7,68 la mie