În toamna anului 1940, generalul Ion Antonescu, veteran al Primului Război Mondial, devenea stăpânul României. Acesta îl forţase pe regele Carol al II-lea să abdice şi totodată convinsese liderii politici să-l accepte în fruntea statului român. O dictatură se sfârşea pentru a face loc alteia.
Principele Carol a fost persoana aleasă de elitele politice româneşti să conducă o ţară aflată pe muchie de cuţit, după abdicarea forţată a lui Cuza. Pentru neamţul venit să ofere prestigiu internaţional Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost o misiune extrem de dificilă la început dar în cele din urmă dusă foarte bine până la capăt.
Primul voievod al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza, a fost răsturnat de la putere şi forţat să abdice la împlinirea a şapte ani de domnie. Cei care l-au trimis în pribegie pe domnul Unirii au făcut parte din ”Monstruoasă Coaliţie”, o organizaţie a oamenilor politici români nemulţumiţi de guvernarea cuzistă.
Akihito, cel de-al 125-lea împărat din istoria Japoniei, va abdica marţi, după 30 de ani de domnie, lăsând Tronul Crizantemei fiului său mai mare, prinţul Naruhito. Un ritual tradiţional va fi organizat la Palatul Imperial din centrul oraşului Tokyo.
În Japonia, s-a anunţat în această dimineaţă că noua eră imperială, care va începe pe 1 mai când prinţul moştenitor Naruhito devine împărat, se va numi Reiwa.
Victor Rebengiuc a povestit despre reacţiile primite în '89, după ce apărea la Televiziunea Română, cu sulul de hârtie igienică în mână, invitându-i pe foştii activişti de partid, să se şteargă la gură înainte de a vorbi despre democraţie. Actorul a vorbit despre acest episod, dar şi despre alte amintiri, precum şi despre România de astăzi, pentru podcastul Scena.ro.
România se afla într-o stare de dezordine după ce pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi Ardealul de Nord. Mai mult decât atât, negocierile impuse pentru cedarea Cadrilaterului către Bulgaria au creat o stare de presiune de nedescris din partea opiniei publice, fiind considerat vinovat Carol al II-lea.
La şapte decenii distanţă, destinul îşi arată ironia: ne aflăm în locul în care Mihai I a fost forţat să abdice, descendenţii Regelui sunt aici, reprezentanţii Statelor Unite, aliaţii Suveranului, sunt şi ei de faţă. Lipsesc însă complotiştii comunişti, pe care istoria i-a învins.
Senatoarea PSD Gabriela Creţu arată într-o postare pe facebook că 30 Decembrie este Ziua Republicii. “România este republică! România nu sărbătoreşte, aşa cum ar fi firesc, ziua sa”, scrie demnitarul. Pe 30 decembrie, Regele Mihai a fost forţat de comunişti să semneze abdicarea. Comentatorii au criticat dur postarea sa.
Marcăm împlinirea a 70 de ani de la abdicarea Regelui Mihai şi de la proclamarea Republicii Populare Române la nici o lună de la dispariţia principalului protagonist al evenimentului. Maiestatea Sa, Regele Mihai al României.
În 1933, la Bucureşti apărea prima carte despre Primul Război Mondial. Autorul ei, căpitanul în rezervă Ion D. Isac, a avut o viaţă demnă de un roman. A ridicat trei şcoli, a scăpat din 98 de atacuri în război, a fost deputat şi vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, coleg cu Mihail Sadoveanu şi a lucrat la Canal şapte luni. Povestea lui ne-a fost istorisită de către fiul său, Ilarie Isac.
Anul acesta se împlinesc 70 de ani de când regimul monarhic a fost abolit şi a fost înlocuit, abuziv, cu cel comunist. România devenea republică şi odată cu acest moment îi dispăreau elitele, tradiţia, liniştea. „Venise vremea oamenilor fără personalitate“, spunea regele Mihai I. Să privim în trecut, aşadar, spre momentul zero al schimbării, şi să înţelegem.
Sinaia şi domeniul regal de la Peleş vor rămâne în istorie drept locul în care s-a născut ultimul rege al României. Mihai I a venit pe lume în data de 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor aflat în imediata apropiere a Castelului Peleş. Aici a copilărit, alături de bunica sa, Regina Maria a României, dar şi de mama sa, Elena.
Regele Mihai a abdicat la 30 decembrie 1947. Istoricii comentează actul de renunţare la tron al Regelui Mihai I şi manifestul către ţară al lui Carol al II-lea.
Împăratul Japoniei Akihito se va retrage pe 30 aprilie 2019, a declarat vineri premierul Shinzo Abe, anunţând astfel data primei abdicări imperiale în această ţară în mai bine de două secole, relatează AFP.
Guvernul Japoniei a adoptat vineri dimineaţă o lege care va permite abdicarea împăratului Akihito. Acesta se declară prea slăbit la vârsta de 83 de ani pentru a-şi duce la capăt obligaţiile regale, iar legea va permite abdicarea sa şi succesiunea la tron a prinţului Naruhito, relatează BBC.
La 30 decembrie 1947, în urmă cu aproape şapte decenii, Mihai I abdica. A fost momentul în care a început ocupaţia sovietică în România.
Împăratul Japoniei, Akihito, va rosti luni un discurs rar către naţiune, ce, potrivit analiştilor, va semnala dorinţa monarhului de 82 de ani de a abdica – un gest care nu a mai avut loc în Casa Imperială japoneză de două secole, relatează AFP.
Împăratul Akihito al Japoniei a anunţat că intenţionează să abdice în următorii ani, a informat miercuri seara televiziunea publică japoneză NHK, relatează BBC News şi The Associated Press.
Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit să abdice în 1866. Istoricii spun că în spatele acestei abdicări stătea o adevărată coaliţie politică, dar şi necesitatea înlăturării lui Cuza în favoarea unui principe străin.
Anunţul făcut de Avocatul Casei Regale, dl. Andrew Popper, privind agravarea mai mult decât îngrijorătoare a stării de sănătate a Regelui Mihai, anunţ dublat de ştirea că toate atribuţiile şi însărcinările Majestăţii Sale au fost preluate de Principesa Margareta, a produs o vie emoţie în opinia publică românească.
Maria Obrenovici a fost amanta şi marea iubire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. I-a dăruit doi copii care au fost crescuţi de soţia lui Cuza, doamna Elena. Deşi a fost acuzată de colaborare cu complotiştii la abdicarea lui Cuza, Maria Obrenovici a luat calea exilului cu domnitorul rămas fără ţară şi putere. S-a sinucis la Dresda, când a aflat că este bolnavă de cancer.
Poziţia oficială a guvernului britanic cu privire la abdicarea regelui Mihai I a fost neutră, iar întreaga responsabilitate a fost pasată pe umerii tânărului suveran.
Episodul abdicării Regelui Mihai a fost unul dintre cele mai discutate din istoria monarhiei în România. Luarea deciziei de abdicare, prin negociere sau „cu pistolul la tâmplă”, dar şi teoria conform căreia trenul cu care a plecat Regele Mihai a fost încărcat cu tablouri şi aur sunt aspectele cele mai controversate. Istoricul clujean Virgiliu Ţârău vorbeşte despre adevărul istoric din spatele mitului.
Nicolae, nepotul Regelui Mihai, este de acord, oficial, cu decizia bunicului său de a-i retrage titlul de Principe al României şi de a-l exclude din linia de succesiune la tron. Neoficial, pe Facebook, Nicolae n-a transmis acelaşi mesaj, iar monarhiştii contestă hotărârea Regelui Mihai.
La Palatul Buckingham este în derulare o anchetă privind modul în care „The Sun“ a obţinut filmul în care Elisabeta a II-a, la vârsta şase ani şi îndemnată de unchiul ei Edward, făcea salutul nazist. Palatul ar putea acţiona în judecată tabloidul britanic în funcţie de rezultatele anchetei. După pierderea tronului, Edward al VIII-lea, unchiul Elisabetei, ar fi complotat cu Hitler să-şi recupereze statutul.
Casa Regală a României nu a fost lipsită de scandaluri, pornind de la aventurile lui Carol al II-lea cu amantele şi până la problemele penale ale fiicei Regelui Mihai, stabilită în SUA. Cu toate acestea, efectul Casei Regale asupra istoriei ţării a fost unul pozitiv, România cunoscând în deceniile monarhismului o dezvoltare fără precedent.
Curtea Supremă din Spania a fost de acord să dea analizeze plângerea unei femei din Belgia care susţine că este fiica nelegitimă a fostului rege spaniol Juan Carlos, informează BBC.
Preşedintele Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Facebook dedicat Regelui Mihai, astăzi, la împlinirea a „67 de ani de când Regele a fost forţat de comunişti să abdice“.
A fost moşier, fin intelectual şi apropiat al ţăranilor. A fost „tovarăşul de drum“ preferat al comuniştilor români şi al lui Stalin. A girat, din postul de prim-ministru al României, instaurarea regimului comunist şi politicile represive. Petru Groza a fost ultimul burghez.
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale
Ipoteza anchetatorilor în cazul agentului găsit cu gâtul tăiat: şi-a pus capăt zilelor, după ce s-a vindecat de COVID. „Intrase într-o depresie profundă“
SURSE Partidele
de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru
noua guvernare
Idee revoluţionară sau eşec lamentabil? Ce şanse are în România săptămâna de lucru de patru zile
Unde ai cele mai mari şanse să te infectezi cu SARS-CoV-2. Cum se poate evita pericolul fără închiderea afacerilor
Meteorologii au actualizat prognoza pentru următoarele zile: Cod
galben de ninsori în 11 judeţe