Prostituţia mascată oferă cele mai numeroase locuri de muncă în ţara noastră

Ilegală în România, cea mai veche meserie din lume, prostituţia, oferă cele mai multe joburi pe piata muncii. Această realitate nerecunoscută oficial, nereglementată legislativ dar întâmpinată la tot pasul produce numeroase probleme autorităţilor şi societăţii româneşti în ansamblu.

Generează infracţionalitate, evaziune fiscală, mari probleme de sănătate, dar şi sociale pentru persoanele implicate în fenomenul de prostituţie, fie practicanţi (femei sau bărbaţi, minori ori adulţi), fie clienţi.

Există o sumedenie de probleme care ar dispărea sau ar fi mult diminuate dacă prostituţia ar fi reglementată prin lege, nu doar interzisă. Interzicerea acestui flagel nu rezolvă însă şi problemele generate de el.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), la sfârşitul lunii februarie 2013, în România erau înregistraţi peste 500. 000 şomeri din care doar aproximativ 200. 000 erau indemnizaţi. Desigur, cifrele statistice nu reflectă realitatea, deoarece în ţara noastră există încă pe atâţia sau chiar mai mulţi oameni fără un loc de muncă neînregistraţi.

Mai sunt şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă neînregistrate în statisticile oficiale. De asemenea, rândul şomerilor este îngroşat an de an, de tinerii absolvenţi de liceu, şcoli de arte şi meserii şi studenţi.

Nimeni, nicio autoritate fie ea centrală sau locală nu o să poată avansa vreodată cifra reală şi exactă a oamenilor fără un loc de muncă din România.

Cu toate acestea, dacă alături de şomerii înregistraţi oficial s-ar număra, chiar şi prin prisma cheltuielilor statului român în susţinerea lor, asistaţii sociali din fiecare localitate sigur, numărul adevărat al şomerilor ar fi mult mai mare. Acestora li s-ar putea adăuga şi falşii handicapaţi sau însoţitori de persoane bolnave, care sunt finanţaţi cu regularitate de stat.

Nu cred că există o contabilitate exactă nici a cheltuielilor făcute anual de statul român pentru susţinerea acestor şomeri oficiali sau neoficiali. Pe de altă parte, sunt foarte puţine şi insuficiente măsurile autorităţilor pentru sprijinirea şi dezvoltare pieţei forţei de muncă. ANOFM, pe lângă rolul de intermediar al anunţurilor locurilor de muncă, dinspre agenţii economici către şomeri, face prea puţin pentru dezvoltarea acestui sector important în cadrul societăţi şi economiei româneşti.

Chiar şi anunţurile locurilor de muncă vacante mediate de ANOFM, sunt total neinteresante şi insuficiente după modul în care, spre deosebire de site-urile de joburi private, această instituţie înţelege să le promoveze.

Dacă cineva interesat în căutarea unui loc de muncă apelează la anunţurile instituţiei de stat sus amintite are foarte puţine şanse să-şi găsească un job. De ce? Pentru că anunţurile instituţiei de stat sunt foarte sărace în informaţii despre posturile vacante, fără să dea posibilitatea şomerilor să afle numele angajatorilor, domeniile de activitate, cerinţele postului şi beneficiile acestuia, datele de contact şi modul în care pot aplica pentru un post sau altul.

La posturile vacante ANOFM trece doar tipul de profesie, durata contractului, la cerinţele de angajare nu sunt prea multe detalii în afara celor de tipul „fără experienţă, permis de conducere”. La contact, persoanele interesate de job au invariabil doar soluţia telefonului Agenţiei şi aceeaşi adresă de email, unică, tot a instituţiei respective, la care nu se ştie dacă răspunde cineva şi în cât timp. Lipsesc cu desăvârşire datele de contact-telefon, email, adresa şi numele firmei angajatoare.

De ce se mai cheltuie bani publici de la buget pentru susţinerea ANOFM în condiţiile în care activitatea acesteia este ineficientă şi nu ajută prea mult persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Nu are prea multe alternative de pregătire şi reconversie profesională. Nu este un intermediar şi mediator valabil între agenţii economici care oferă locuri de muncă şi şomeri. Nu oferă nicio strategie viabilă în domeniu.

Nu produce profit într-un domeniu în care firmele private de recrutări fac bani frumoşi, ci doar cheltuie banii publici.

Comparativ cu instituţia de stat, site-urile şi anunţurile de joburi ale firmelor specializate în intermedierea şi plasarea forţei de muncă vin nu numai cu o ofertă mult mai generoasă, ci oferă în detaliu, informaţiile necesare aplicării celor interesaţi pentru ocuparea unui loc de muncă sau altul, conform cerinţelor pieţei.

Pe lângă faptul că oferta actuală a pieţei de muncă româneşti este destul de săracă, oricine se uită pe anunţurile de joburi poate constata că cele mai multe joburi sunt cele ilegale.

De departe, cea mai veche meserie din lume cum este considerată, prostituţia, oferă şi cele mai multe locuri de muncă. Nereglementată legislativ, prostituţia produce numeroase probleme societăţii româneşti, tinerele în special şi tinerii fiind categoria cea mai expusă acestui fenomen necontrolat de autorităţi, dar mare aducător de profit pentru cei care exploatează şi generează fenomenul.

Mascate, îmbrăcate în diverse denumiri atractive, pompoase sau nu, meserii incluse ori nu în nomenclatorul oficial, anunţurile publice de recrutare a persoanelor pe piaţă sunt cele mai prezente şi numeroase la capitolul locuri de muncă vacante.

Adolescente, animatoare, asistente personale, absolvente, fete, băieţi, cupluri, maseuze, modele, operatoare, dansatoare, balerine, performere, performeri, escorte - sunt  numeroase ambalaje pentru anunţuri mascate de angajare a prostituatelor în special, dar şi a persoanelor de sex masculin, căutate şi recrutate pentru practicarea unei astfel de ocupaţii.

Aceste anunţuri sunt completate cu asigurări false de genul „activitate legală, câştig sigur, independenţă şi stabilitate financiară, câştiguri între 1000 şi 5000 euro sau dolari pe lună”, etc.

Într-o perioadă în care alternativa tinerilor pe piaţa muncii nu este prea generoasă din partea autorităţilor şi a economiei reale, angajarea pe piaţa neagră a prostituţiei face numeroase victime în rândul fetelor şi băieţilor naivi, dornici de un câştig consistent şi rapid.

Profitul din dezvoltarea acestei activităţi este destul de mare, iar de cerere şi plasare nu se duce lipsă, aşa încât, nu este nicio noutate pentru nimeni, reţelele de proxeneţi şi-au extins „afacerile”, ducând „marfa românească” şi la export, nu doar în Occident ci şi în ţări îndepărtate de România, în locuri exotice unde se plăteşte foarte bine prostituţia.

Din păcate, în România sărăcia, lipsa de educaţie, naivitatea, inexistenţa unei legislaţii în domeniu, dorinţa de stabilitate financiară şi socială, lipsa de implicare, de informare, tolerarea infracţionalităţii în domeniu, oponenţa unor organizaţii şi instituţii religioase la adoptarea unor legi în domeniu, precum şi alte tare ale societăţii au dus la proliferarea fenomenului de prostituţie mascată, dar totuşi la vedere.

În lipsa unor alternative viabile pe piaţa muncii şi a unei legislaţii menite să reglementeze fenomenul prostituţiei, tot mai multe tinere şi tineri români îşi distrug viitorul şi viaţa, alegând singuri sau fiind constrânşi să practice cea mai veche meserie din lume.