Iohannis a procedat corect. Ce va aduce nou Ilie Bolojan, ca preşedinte interimar?

Nu începi suspendarea preşedintelui cu două luni înainte de încheierea prelungirii de mandat. „Râde lumea de noi”, cum s-a exprimat Iohannis. Plus circul din parlament şi media, plus suprapunerea referendumului de suspendare cu alegerile prezidenţiale, plus ecranarea campaniilor electorale pentru prezidenţiale de balamucul legat de suspendare.

GOTO Inquam

Nu e acum momentul să stabilim ce a făcut bine şi ce a făcut rău preşedintele Iohannis. Istoria va stabili, după câţiva ani, rolul preşedintelui Iohannis în evoluţia României.

Nici reproşul esențial adresat acum preşedintelui Iohannis, că nu a lămurit populaţia asupra celor întâmplate cu anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, nu mi se pare corect. Iohannis a convocat CSAT-ul, a pus la dispoziţia CCR documentele necesare, dintre care unele nu au fost date publicităţii pentru că ar fi periclitat sursele de informaţii ale serviciilor româneşti de informaţii, şi pe cele ale altor ţări.

Ce va face Ilie Bolojan în rolul de preşedinte interimar?

Aici e problema importantă. Ilie Bolojan are un istoric de politician hotărât, care a înţeles nevoile oraşului Oradea şi pe cele ale judeţului Bihor. A adus bani europeni şi a ridicat Oradea la un nivel remarcat de turiştii români şi străini. Nu are scheleti în dulap, nu este acuzat de fapte de corupţie, a diminuat personalul de la Senat, cam singura instituţie care a depăşit această fază necesară.

Ca şef al PNL a pus umărul la formarea coaliţiei de guvernare şi a noului guvern, punând stabilitatea ţării deasupra intereselor personale şi de partid.

Bolojan trebuie să recâştige încrederea populaţiei în clasa politică şi în funcţia de preşedinte. Tot ce se întâmplă în ultimul timp pe scena politică îşi are, probabil, sursa în pierderea încrederii populaţiei în conducătorii ţării, mai ales după situaţia dezastruoasă fiscal-bugetară generată de dezmăţul bugetar produs de guvernele Ciucă şi Ciolacu.

O misiune extrem de grea, de care Bolojan se va achita, sau nu

Ca preşedinte interimar are multe prerogative pe care sunt convins că le va folosi în folosul ţării, într-un context geopolitic şi geostrategic extrem de periculos, la care România trebuie să facă faţă.

Este vorba de războiul din Ucraina şi de războiul comercial început de Trump, care afectează direct şi ţara noastră, prin supraimpozitarea cu 25% a exporturilor noastre de oţel şi aluminiu către America.

Nu este clar acum cum va evolua războiul din Ucraina. Trump cere 500 de miliarde de dolari, prin accesul la pământurile rare ale Ucrainei, ca să nu oprească sprijinul militar pentru Ucraina. Spirit de negustor şi antreprenor în imobiliare. Dacă va opri, totuşi, sprijinul militar pentru Ucraina, nu se ştie unde se va opri Rusia.

Atribuţiile preşedintelui interimar în România

Bolojan va avea toate atribuţiile preşedintelui României, cu excepţia dizolvării parlamentului, a mesajelor adresate parlamentului şi nu poate iniţia un referendum.

ARTICOLUL 80 (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

 În funcţia de mediere, Bolojan poate convoca autorităţile statului, să ceară lămuriri asupra unor aspecte importante ale activităţii instituţiilor, apoi să vină la tribuna Preşedinţiei şi să lămurească populaţia asupra aspectelor neclare. Iohannis a fost acuzat, pe bună dreptate, că a tăcut prea mult, n-a explicat populaţiei şi ce putea fi explicat. Bolojan nu va repeta acest exemplu negativ.

ARTICOLUL 91 (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Este adevărat că Bolojan nu are experienţă în plan extern. Revine ministrului de externe, Emil Hurezeanu, şi consilierilor pe politica externă ai preşedintelui să suplinească această lipsă din experienţa lui Bolojan.

După cum singur recunoaşte, Bolojan nu stăpâneşte bine limba engleză, ceea ce ar putea fi un handicap în relaţiile cu alţi şefi de state sau instituţii internaţionale.

ARTICOLUL 92 (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Să sperăm că nu va fi nevoie să-şi exercite şi aceste prerogativele, în cele 3 luni rămase până la instalarea preşedintelui ales în mai.

Contribuţia preşedintelui la alegerile corecte din luna mai

Preşedintele interimar Bolojan va fi şeful CSAT şi va avea în subordine serviciile de informaţii ale României, şi legăturile cu alte state, în zona serviciilor de informaţii.

După experienţa din noiembrie anul trecut, ne aşteptăm ca şi la viitoarele alegeri prezidenţiale să fim afectaţi de intervenţii externe sau interne nelegale, care să tulbure exprimarea corectă şi liberă a opțiunilor alegătorilor români, în procesul de alegere a viitorului preşedinte.

Bolojan este beneficiarul informaţiilor secrete, şi chiar dacă nu le poate dezvălui publicului larg, poate interveni la guvern, la AEP şi BEC să ia măsurile cuvenite pentru a bloca intervenţiile nelegale.

Bolojan poate cere şi ajutorul UE, în cazul în care instituţiile româneşti nu se descurcă singure.

Sper să aibă înţelepciunea să nu între în coliziune cu deciziile CCR, pentru că ar intra în conflict grav cu Constituţia.

Va candida Bolojan la viitoarele alegeri prezidenţiale?

Greu de spus acum. Depinde de prestaţia pe care o va arăta în calitate de preşedinte interimar, de susţinerea pe care şi-ar câstiga-o de la actualele partide din scena politică.

Personal nu cred că Bolojan se consideră pregătit pentru un mandat întreg de preşedinte, de 5 ani, pentru că nu a acumulat încă experienţa necesară în funcţii de la vârful politicii româneşti. Şi nici nu îşi încălca cuvântul dat, după ce l-a declarat pe Crin Antonescu candidatul PNL la prezidenţiale.

Totul depinde de evoluţia în sondaje a lui Crin Antonescu, după eşecul lamentabil al lui Nicolae Ciucă. Şi de intrarea, sau nu, în cursa pentru prezidenţiale ale unor extremişti, cu şanse mari de a câştiga alegerilor. Este încă o problemă care stă în suspans, pe cine va trimite coaliţia de guvernare la alegerile prezidenţiale.

Concluzie

Speranţa stă în caracterul lui Bolojan, aşteptat de mult timp la una dintre funcţiile de conducerea ale statului. Cinstit, hotărât, corect, neînduplecat, cunoscător al nevoilor şi perspectivelor României, gata să ia decizii chiar impopulare la prima vedere, capabil să explice des şi aşezat populaţiei de ce ia o decizie sau alta.

Nu am avut până acum un astfel de preşedinte.

Să-i urăm succes, pentru că de prestaţia să depinde şi viitorul României în aceste vremuri grele şi tulburi!