Gaura inventată: cum își pregătește PSD alibiul pentru bugetul pe 2027, după rețeta lui Orbán din 2010

Pe 3 iunie 2010, la câteva zile după instalarea guvernului Orbán, vicepreședintele Fidesz Lajos Kósa a declarat că Ungaria mai are șanse mici să evite un scenariu grecesc. A doua zi, purtătorul de cuvânt al premierului, Péter Szijjártó, a explicat că guvernul socialist anterior falsificase datele economice, ca în Grecia. Forintul a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul an, iar costul asigurării împotriva unui default a urcat cu 23%. Danske Bank a scris atunci că declarațiile arată cât de puțin înțelege noul guvern funcționarea piețelor.

Foto: Shutterstock

Cifrele nu justificau panica. Guvernul socialist coborâse deficitul la 4% din PIB în 2009, prin tăieri dure de cheltuieli. Două zile mai târziu, chiar comisia numită de Orbán să verifice bugetul, condusă de Mihály Varga, a admis că ținta de 3,8% putea fi atinsă. Ungaria nu a intrat în default. Pagubele produse de un narativ fals rămăseseră însă pe piețe.

Rețeta a ajuns la București. Săptămâna aceasta, PSD a anunțat că datele Eurostat confirmă „eșecul austerității” guvernului Bolojan, invocând un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, cel mai mare din Uniunea Europeană. AUR a mers mai departe: liderul senatorilor săi, Petrișor Peiu, acuză guvernul anterior că a prezentat o imagine falsă a deficitului.

PSD fabrică o gaură din citirea trunchiată a unei cifre Eurostat pentru a-și pregăti alibiul: când va încetini consolidarea fiscală și nu își va putea finanța promisiunile, vina va fi a guvernului Bolojan. Factura acestui alibi o va plăti România, în rating și în dobânzi.

Cifra spune altceva. Procentul de 9,2% este deficitul unui singur trimestru, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul acelui trimestru. Neajustat, același trimestru are 7,8%. Cifra nu reprezintă nici deficitul pe șase luni, nici prognoza pentru întregul an. Pe primul semestru, deficitul a fost de 2% din PIB după metodologia cash, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, și de 3,4% după metodologia europeană ESA.

Diferența dintre trimestru și semestru are două explicații cunoscute. Prima: miliardele de euro avansate din bugetul național pentru încheierea investițiilor din PNRR, pe care Uniunea Europeană le decontează în ultimul trimestru. A doua: despăgubirile de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer, înregistrate la data deciziei. Moody's estimează pentru acest an un deficit de 5,8%, iar Fitch, de 5,9%, ambele sub ținta de 6% asumată de guvernul Bolojan. Agențiile de rating au citit cifrele corect. PSD a ales să le citească greșit.

Moștenirea reală poartă semnătura PSD. În 2024, sub guvernul Ciolacu, România a încheiat anul cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Guvernul Bolojan a preluat acest incendiu și l-a redus. În primul trimestru din 2026, Eurostat a consemnat pentru România cea mai amplă corecție a deficitului dintre toate statele membre. Costul l-au plătit românii, prin taxe mai mari și cheltuieli tăiate, iar noi, liberalii, ne-am asumat politic această decizie. PSD a avut miniștri în guvernul care a adoptat aceste măsuri. Astăzi le numește dezastru.

Scenariul se scrie deja. În prima săptămână a guvernului Niculescu, ministrul Dezvoltării a cerut centralizarea tuturor facturilor restante din PNRR, ca să fie luate în calcul la bugetul pe 2027. Premierul spune că nu își dorește taxe noi, dar amână deciziile până la evaluarea situației bugetare de la sfârșitul anului. Minerii de la Vulcan au primit promisiunea unei excepții de la ordonanța „Trenuleț”, adoptată în decembrie 2025. Dominic Fritz a anticipat deja „descoperirea” marii găuri.

Piesele se leagă. O moștenire declarată catastrofală în toamnă justifică în ianuarie un buget care renunță la consolidare. Gaura este anunțată înaintea inventarului, pentru că rolul ei este să explice promisiunile pe care PSD știe că nu le poate onora.

Ungaria arată unde duce această rețetă. Narativul „scheletelor” lăsate de socialiști i-a oferit lui Orbán justificarea pentru ce a urmat. În decembrie 2010, Parlamentul de la Budapesta a votat transferul economiilor din pensiile private către stat: peste 10 miliarde de euro, aproximativ 10% din PIB, folosite pentru a reduce deficitul fără tăieri de cheltuieli. Banii puși deoparte de unguri pentru bătrânețe au acoperit greutățile bugetului unui guvern care tocmai acuzase că i se ascunseseră cifrele. Pilonul II de pensii din România reprezintă, după calculul premierului Niculescu, aproximativ 12% din PIB. Premierul a promis că nu se va atinge de el. Promisiunea trebuie urmărită la fiecare rectificare.

Aici se oprește analogia. Orbán avea în 2010 o majoritate de două treimi și putea vota singur orice. PSD guvernează minoritar, iar învestitura a depins de voturile PNL și UDMR. Am votat acest guvern ca să închidem o criză de aproape șase luni, pe baza unui acord limitat până la adoptarea bugetului pe 2027. Nu suntem la guvernare, iar votul nostru a avut o condiție: stabilitatea țării, nu confortul PSD.

PSD vine cu aceste fumigene pentru că, cel puțin așa consideră, primește un alibi pentru fiecare promisiune neonorată. AUR primește confirmarea tezei sale preferate, că tot sistemul minte, inclusiv cifrele oficiale.

Prețul se plătește pe piețe. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a amintit că agenția de rating revine în ianuarie. România se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar chiar reprezentantul Ministerului Finanțelor a avertizat că o retrogradare ar restrânge cercul investitorilor și ar scumpi împrumuturile. Un partid de guvernământ care acreditează ideea unor cifre ascunse le oferă investitorilor exact argumentul pe care Budapesta l-a oferit în iunie 2010.

Bugetul pe 2027 devine testul. Vom cere trei lucruri:

• respectarea traiectoriei de deficit asumate în fața Comisiei Europene;
• Pilonul II neatins;
• pactul pe patru ani pentru care pledează Lazea, astfel încât deficitul să coboare la 3% fără un nou șoc la fiecare schimbare de guvern.

Dacă PSD rupe consolidarea, acordul în baza căruia am votat învestitura își pierde obiectul.

Adevărul despre banii publici face parte din contractul dintre stat și cetățean. Cine falsifică diagnosticul ca să scape de tratament îi trimite factura pacientului.

În iunie 2010, Budapesta a pierdut încrederea piețelor într-o singură zi. Câteva luni mai târziu, ungurii și-au pierdut pensiile private. Gaura invocată de Fidesz nu a dus Ungaria în default, dar narativul construit pe ea a dus la naționalizarea economiilor a milioane de oameni. România poate învăța lecția înainte să primească factura.