Premierul de facto: Marian Neacșu decide ce cheltuie Guvernul, iar Luca Niculescu este informat | adevarul.ro

Premierul de facto: Marian Neacșu decide ce cheltuie Guvernul, iar Luca Niculescu este informat

Publicat:
Ultima actualizare:
0
1 live

Pe 21 iunie 2017, PSD și-a dat jos propriul guvern. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și ALDE împotriva cabinetului Sorin Grindeanu a trecut cu 241 de voturi, după ce premierul refuzase să demisioneze la cererea conducerii partidului.

PSD - Grindeanu, Manda, Neacșu FOTO Mediafax
Foto: Arhiva Adevărul

Oficial, Grindeanu era acuzat că nu aplică programul de guvernare. Disputa de fond era alta: cine conduce Guvernul, premierul învestit de Parlament sau șeful partidului, Liviu Dragnea. În seara căderii, Grindeanu și-a sfătuit succesorul să nu creadă în prietenia cu Dragnea. Lecția a rămas în PSD: premierul guvernează atât cât îi permite partidul.

Nouă ani mai târziu, Sorin Grindeanu este președintele PSD și a ales să nu fie premier. Pe 18 noiembrie, Monitorul Oficial a publicat decizia prin care premierul Luca Niculescu stabilește noile atribuții ale lui Marian Neacșu, singurul vicepremier al acestui guvern. Neacșu avizează de acum proiectele cu impact bugetar ale 15 ministere, între care Finanțele, Apărarea, Externele și Educația. Asigură „coordonarea funcțională” a zece ministere și a ministrului delegat pentru învățământul preuniversitar, coordonează structurile din aparatul de lucru al Guvernului și rămâne ministru de Interne. Ultimul articol al deciziei îi cere să asigure „informarea permanentă a prim-ministrului”.

Avem, în realitate, un guvern Neacșu-PSD. Luca Niculescu răspunde pentru guvernare, iar PSD o controlează prin omul căruia premierul i-a cedat instrumentele. Pe 20 octombrie nu am votat acest guvern și am spus atunci de ce: premierul „va înțelege repede că este doar un paravan fără putere și autoritate”. Au fost de ajuns patru săptămâni.

Guvernul spune că s-a schimbat doar aritmetica. Purtătorul de cuvânt, Dan Cărbunaru, a explicat că guvernul Bolojan avea cinci vicepremieri, iar acum există unul singur, așa că „toate atribuțiile, fie de coordonare, fie de avizare, ajung inevitabil într-o singură zonă”. Explicația confirmă problema. Sub guvernul Bolojan, Neacșu aviza proiectele a șase ministere, iar ceilalți vicepremieri, din partide diferite, le avizau pe ale lor. Fiecare semnătură le echilibra pe celelalte. Cinci vicepremieri din partide diferite însemnau control reciproc. Un singur vicepremier înseamnă control.

Finanțele intră pentru prima dată pe lista lui Neacșu, chiar în săptămânile în care se scrie bugetul pe 2027. Premierul a justificat decizia prin nevoia unui filtru suplimentar: „Avem nevoie să fim extrem de atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” Are dreptate, iar filtrul ar fi trebuit să stea la el. L-a mutat în biroul vicepremierului. Pe hârtie, decizia nu cere ca avizul lui Neacșu să fie favorabil. În practică, un ministru care are nevoie de bani pentru un spital, o școală sau un drum află de la Neacșu dacă proiectul lui merge mai departe sau rămâne în sertar. Premierul păstrează funcția și pierde inițiativa: ce ajunge pe masa Guvernului se decide un etaj mai jos.

Drumul înapoi este mai greu decât pare. Teoretic, premierul își poate lua atribuțiile înapoi printr-o nouă decizie, la fel cum le-a cedat. Practic, orice act al premierului trece prin aparatul de lucru al Guvernului, pe care îl coordonează tot Neacșu, și are nevoie de acordul partidului care l-a propus. Luca Niculescu a ajuns premier ca propunere a PSD, iar mandatul lui depinde de voturile pe care PSD le controlează. Am văzut în iunie 2017 ce pățește un premier care vrea să conducă Guvernul fără acordul sediului de partid.

Rămâne o întrebare de bun-simț: când le mai face Marian Neacșu pe toate? Ministerul de Interne răspunde de Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră și situațiile de urgență. Luni, 16 noiembrie, Neacșu a prezentat planul de reformă a administrației și a companiilor de stat. Acum adaugă proiectele bugetare a 15 ministere și coordonarea a zece. Atâtea atribuții strânse într-un singur birou aduc mai mult control și mai multe dosare blocate. Un sertar prin care trec 15 ministere devine locul unde proiectele așteaptă, iar cine controlează așteptarea controlează Guvernul.

Decizia mută și centrul de putere din PSD. Grindeanu păstrează funcția de președinte, iar instrumentele prin care partidul guvernează stau acum la Neacșu: banii ministerelor, reforma companiilor de stat, coordonarea instituțiilor. Întrebat de ce PSD nu l-a propus direct premier pe Neacșu, Grindeanu a refuzat să comenteze. Cu aceleași instrumente se negociază și cu AUR. Pe 18 noiembrie, în ziua în care decizia apărea în Monitorul Oficial, Camera Deputaților adopta, cu voturile PSD și AUR, proiectul AUR care ridică plafonul zilnic al plăților în numerar de la 5.000 la 50.000 de lei, deși BNR a respins pragul. Noi nu l-am votat. Majoritatea PSD-AUR care a dărâmat guvernul Bolojan funcționează în plen, iar negociatorul ei stă acum în Guvern.

PSD trebuie să își asume integral guvernarea. Nu poți guverna prin Marian Neacșu și critica guvernarea prin Sorin Grindeanu. Zilele acestea, PSD a pus în circulație, prin surse, ideea unui impozit progresiv pe salariile de până la 6.000 de lei brut, cu cota zero la salariul minim. Partidul care lansează taxe de la sediu le avizează acum din Guvern, prin proiectele Ministerului Finanțelor. Noi, liberalii, nu susținem impozitarea progresivă. Povara fiscală scade când statul cheltuie mai puțin și mai bine; mutată de la o categorie de contribuabili la alta, ea lasă statul la fel de scump. PSD le datorează medicilor, profesorilor și inginerilor calculul complet, înainte de următorul balon de încercare.

Cer trei lucruri, iar primele două nu au nevoie de nicio lege nouă. Prima: fiecare aviz dat de vicepremier să fie motivat, dat într-un termen de cel mult zece zile și publicat pe site-ul Guvernului; după termen, proiectul merge mai departe fără aviz. A doua: premierul Niculescu să vină la „Ora prim-ministrului” și să spună în fața deputaților cine semnează, cine decide și cine răspunde. A treia: dacă PSD vrea ca Marian Neacșu să conducă Guvernul, să îl propună premier și să vină cu el în fața Parlamentului. O decizie publicată în Monitorul Oficial nu ține locul unui vot de învestitură.

Miza este răspunderea. Pe 20 octombrie, Parlamentul a învestit un premier și un program. Nu a votat pe nimeni pentru funcția pe care o exercită acum Marian Neacșu. Constituția leagă puterea de răspundere printr-un lanț simplu: cetățenii aleg Parlamentul, Parlamentul învestește Guvernul, Guvernul răspunde în fața Parlamentului. Când puterea reală stă la un om pe care nu l-a învestit nimeni în această calitate, lanțul se rupe, iar cetățeanul nu mai știe pe cine să tragă la răspundere. Din această confuzie trăiesc cei care spun că toți politicienii sunt la fel.

În iunie 2017, Sorin Grindeanu și-a pierdut guvernul pentru că a refuzat să fie un premier de formă. În noiembrie 2026, conduce partidul care a făcut din Luca Niculescu exact asta. Sfatul pe care i-l dădea atunci succesorului său merită trimis la Palatul Victoria, cu un singur nume schimbat.

Top articole

Partenerii noștri