Evenimente ale stagiunii curente bucureștene
0La Ateneul Român, în compania orchestrei Filarmonicii bucureștene, ansamblu condus de Cristian Mandeal, a fost comemorat Radu Lupu, unul dintre cei mai importanți pianiști ai sfârșitului de secol XX, ai începutului de secol XXI; iar aceasta la împlinirea unui an de la trecerea sa în eternitate.
Doresc să cred că protagonistul acestui moment cu totul special, minunatul pianist Nelson Goerner – președinte al juriului de pian al recentei ediții a Concursului Enescu, nu a fost invitat în mod întâmplător. Și domnia sa și ilustrul său predecesor cultivă drept valoare supremă a cântului pianistic, calitatea timbrală; sunetul și funcționalitatea acestuia, complexitatea timbrală în ansamblul ei drept argument al comunicării, o comunicare de înaltă încărcătură spirituală.
A făcut-o pe parcursul celebrului Concert în fa minor de Frederic Chopin; a făcut-o de o manieră liric evocatoare de autentică sensibilitate.
Alte momente pe care le putem considera a fi fost memorabile? Nu au fost puține!
Am în vedere momentul wagnerian de la Filarmonică, concert condus de reputatul șef de orchestră Leo Hussain. Selecțiuni importante din opera Tristan și Isolda au fost remarcabil realizate cu participarea sopranei Brigitte Christensen, a tenorului Samuel Sakker, a mezzosopranei Aura Twarowska. Lăudabilă s-a dovedit a fi fost inițiativa dirijorului Cristian Măcelaru de a relua lucrări rar audiate de publicul bucureștean cum este cantata beethoveniană Mare liniștită și călătorie fericită, pe text de Goethe, și de asemenea prima Simfonie a compozitorului englez romantic Edward Elgar.
A fost mult apreciată de publicul de concert reluarea unei capodopere a literaturii vocal-simfonice, anume Missa Solemnis, această atipică lucrare liturgică datorată lui Beethoven; lucrare amplă realizată de această dată cu participarea formațiilor Filarmonicii aflate sub conducerea dirijorului englez Jonathan Darlington, a maestrului de cor Iosif Ion Prunner.
În același sens cercetând prezența pe parcursul stagiunii de concerte a creațiilor vocal-simfonice ample, este firesc să așteptăm reluarea marilor capodopere bachiene, a celor datorate lui Georg Friedrich Haendel dar și a oratoriilor – să le numim religioase - atât de originale ale lui Paul Constantinescu.
A fost așteptată cu firesc interes reluarea unei importante creații violonistice concertante a secolului trecut, anume cel de al doilea Concert pentru vioară și orchestră de Bela Bartok, lucrare magistral susținută la noi, în compania orchestrei Filarmonicii bucureștene, de violonistul maghiar Kristof Barati, de dirijorul Christian Badea. Tot sub conducerea domniei sale Simfonia fantastică de Berlioz și-a descoperit valorile autentice ale unei luxuriante imaginații romantice; am în vedere prioritatea acordată coloritului timbral urmărit cu consecvență de șeful de orchestră, aspect bine împlinit de muzicienii ansamblului.
Nu pot să nu remarc în acest context, odată în plus, adevărul zicalei noastre potrivit căreia Omul sfințește locul! Locul este Filarmonica bucureșteană iar omul este, indiscutabil, muzicianul, managerul dinamic, imaginativ, care este violoncelistul Marin Cazacu, actualul director al instituției. Alte momente, alte evenimente...
Indiscutabil, dintre evenimentele importante ale primei părți a stagiunii bucureștene de concert, este de menționat ținuta profesională-artistică cu totul remarcabilă la care se desfășoară Festivalul de muzică veche – București, eveniment susținut în a doua parte a lunii noiembrie în Sala Mică a Palatului M.N.A.R., tradițional lăcaș al culturii muzicale bucureștene, rebotezat relativ recent în spiritul unei pretinse modernități; ...sau mondenități?
Susținut de această dată în cea de a XVII-a ediție a sa, Festivalul a oferit revelații dintre cele mai spectaculoase sub egida Orient-Occident. Remarc, cu sens de special interes, concertul Bazar susținut de Grupul de muzică veche românească Trei parale, apoi Concertul formației instrumentale Sangam Trio – muzică indiană și italiană renascentistă, de asemenea concertul semnificativ intitulat Armenian Soul susținut de Cvartetul Arsen Petrosyan.
Eveniment itinerant original gândit și împlinit, Turneul național Aniversări a fost organizat de Asociația Culturală Sound Borders. Iar ansamblul Couleurs a realizat un traseu național care a început la Iași și a continuat apoi la București, Sibiu, Timișoara, Cluj. Capul de afiș a fost marea personalitate muzicală a anului trecut care este Iannis Xenakis, originar din Brăila. Centenarul nașterii sale a fost sărbătorit de întreaga lume muzicală actuală. Iar turneul amintit, programele de concert ale acestuia, au găzduit de asemenea lucrări semnate de compozitorii Cornel Țăranu, Dan Dediu și Aron Trök-Gyurkó.
Este de menționat, este de apreciat, pe aceeași scenă a Ateneului, în zilele sfârșitului de an, Fundația Solidaritatea Culturală pentru România a organizat concertul-spectacol tradițional, ajuns de această dată la cea de a XXV-a ediție a sa. Crăciun pentru toți este mai mult decât un spectacol. Se constituie într-o misiune asumată, declarată de membrii fundației, de președinta acesteia, de d-na Anca Nicolescu, aceea de a sprijini evoluția tinerilor talentați care dispun de posibilități materiale limitate. Un program muzical-coregrafic de largă adresare – muzică din epoci dintre cele mai diferite a putut fi urmărită de un public numeros, atent, care a covârșit literalmente sala Atheneului. Au evoluat tineri cântăreți și dansatori, membrii formației instrumentale Traffic Strings conduși de Lucian Moraru în calitate de producător, de avizat comentator al momentelor spectacolului.
Materialul a apărut anterior în revista România Literară.
Se încarcă comentariile...
