Cum vede Beijing-ul întâlnirea dintre președinții Trump și Xi? China la zi

În materialul de astăzi, „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de Xinhua. În cadrul acestuia, se analizează relațiile dintre China și Statele Unite, aflate într-o etapă în care stabilizarea și dezvoltarea raporturilor bilaterale coexistă cu diferențe și competiție în numeroase domenii.

Foto: Foto: Reprezentanții prezenți la dialogul China-SUA Track 1.5. Sursă foto aici

Întâlnirea de la Beijing dintre președintele Xi Jinping și președintele Donald Trump din mai 2026 a adus o nouă formulă în centrul relațiilor chino-americane: „stabilitatea strategică constructivă”. Pentru Beijing, aceasta marchează o nouă orientare a relației bilaterale și urmărește să ofere un cadru de referință pentru evoluția acesteia în următorii ani. Formula nu înseamnă însă renunțarea la competiția dintre cele două puteri. Mai degrabă, ea indică încercarea de a găsi un mod de gestionare a acestei competiții care să limiteze riscurile unei escaladări și să lase loc pentru cooperare acolo unde interesele celor două țări se întâlnesc.

Această interpretare este susținută, într-o anumită măsură, și de relatările și analizele occidentale asupra summitului. Reuters a remarcat că noua formulă promovată de Xi reprezintă o schimbare față de accentul pus în anii anteriori pe „competiția strategică” și că Beijingul încearcă să așeze relația pe baze mai previzibile. De altfel, noțiunea de „stabilitate strategică” nu este interpretată în mod identic la Beijing și la Washington. O analiză publicată de Council on Foreign Relations după summit observa că cele două părți au ajuns la o formulă utilă politic, dar nu neapărat la aceeași înțelegere a conținutului ei. Pentru China, accentul cade pe stabilizarea și dezvoltarea relației pe termen lung; pentru partea americană, aceeași stabilitate este legată mai ales de menținerea unor relații funcționale în condițiile unei competiții care continuă. 

În relația chino-americană actuală, utilitatea formatelor „Track 1.5” poate fi înțeleasă mai ales prin funcția pe care acestea o îndeplinesc, și nu atât prin statutul lor intermediar între diplomația oficială și dialogurile neguvernamentale. Astfel de reuniuni permit unor oficiali, cercetători, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri să discute probleme sensibile într-un cadru mai puțin formal decât negocierile guvernamentale. Opiniile exprimate ale participanților pot contribui la o mai bună înțelegere a pozițiilor celuilalt și pot alimenta ulterior dezbaterea de politică externă. În cazul unei relații în care diferențele de interese se suprapun peste un nivel redus de încredere, valoarea unui asemenea canal constă tocmai în posibilitatea de a păstra contactul și atunci când negocierile oficiale întâmpină dificultăți. El nu înlătură divergențele dintre Beijing și Washington, dar poate oferi celor două părți un spațiu suplimentar pentru a le clarifica și pentru a evita ca neînțelegerile punctuale să se transforme în tensiuni mai greu de controlat.

Cea de-a treia ediție a Dialogului chino-american pe canalul 1,5, desfășurată la Beijing la 25 august 2026, a fost organizată de Departamentul pentru Legături Externe al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez împreună cu Asia Society din  SUA și a reunit aproximativ 40 de participanți din cele două țări. Tema „Stabilitate strategică constructivă – cooperarea pragmatică dintre China și Statele Unite în noua eră” a oferit cadrul pentru discuții asupra unor domenii în care cooperarea rămâne posibilă: comerțul și investițiile, inteligența artificială, sănătatea publică, securitatea alimentară și schimburile dintre cele două societăți.

Privit din această perspectivă, dialogul pe canalul 1,5 este relevant nu pentru că ar demonstra depășirea rivalității chino-americane, ci tocmai pentru că aceasta continuă să existe. Menținerea unor canale de comunicare devine cu atât mai importantă cu cât interesele celor două puteri se suprapun în anumite domenii, în timp ce în altele competiția este tot mai pronunțată.

Articolul de față analizează evoluția dintre cele două state pornind de la dialogul pe canalul 1,5 și de la noua formulă de „stabilitate strategică constructivă” promovată în relația dintre Beijing și Washington. Privite împreună, cele două elemente oferă o perspectivă relevantă asupra modului în care China și Statele Unite încearcă să redefinească limitele cooperării și ale competiției.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

În luna mai a acestui an, președintele Xi Jinping s-a întâlnit la Beijing cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Cu această ocazie, cele două părți au stabilit ca nouă orientare a relațiilor chino-americane construirea unei „relații strategice constructive și stabile între China și Statele Unite”, oferind astfel o direcție strategică pentru evoluția relațiilor bilaterale în următorii trei ani și, posibil, pentru o perioadă mai îndelungată.

La 25 august, la Beijing, a avut loc cea de-a treia ediție a Dialogului chino-american pe canalul 1,5, organizat în comun de Departamentul pentru Legături Externe al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și Asia Society din Statele Unite. Aproximativ 40 de reprezentanți chinezi și americani au participat la reuniune, unde au purtat discuții aprofundate pe tema „Stabilitate strategică constructivă – cooperarea pragmatică dintre China și Statele Unite în noua eră”.

Înființat în 2023, Dialogul chino-american pe canalul 1,5 se situează între diplomația oficială de tip „Track 1” și dialogul neguvernamental de tip „Track 2”, combinând libertatea mai mare a schimburilor de opinii cu posibilitatea ca ideile și recomandările rezultate să ajungă la factorii de decizie. Printre participanți se numără oficiali guvernamentali și reprezentanți ai comunității strategice, cercetători din cadrul think tank-urilor, reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și personalități din domeniul culturii și sportului. Participanții abordează direct problemele de actualitate și preocupările ambelor părți, iar observațiile și recomandările lor, bazate pe experiența de la fața locului, pot fi transmise canalelor oficiale de dialog ale celor două țări, ca puncte de referință pentru diplomația de tip „Track 1”.

„Noua orientare a relațiilor chino-americane stabilită de liderii celor două țări nu privește doar relațiile bilaterale; semnificația sa se extinde și la pacea și dezvoltarea la nivel mondial”, a declarat Chen Dongxiao, președintele Institutului de Studii Internaționale din Shanghai și participant la dialog. În opinia sa, trecerea de la consens la rezultate concrete nu se poate realiza peste noapte. În prezent, schimburile dintre China și Statele Unite se confruntă în continuare cu o serie de obstacole, ceea ce impune eforturi comune mai susținute din partea ambelor părți. Este necesară continuarea cooperării concrete și transpunerea treptată, la toate nivelurile, a consensurilor convenite de liderii celor două țări.

John L. Thornton, copreședinte al Consiliului de administrație al Asia Society din Statele Unite și un observator de lungă durată al evoluției relațiilor chino-americane, a declarat că orientarea strategică stabilită de liderii celor două țări are o importanță deosebită pentru dezvoltarea relațiilor dintre China și Statele Unite. În opinia sa, cele două părți ar trebui să aprofundeze și să îmbogățească în permanență conținutul noii orientări a relațiilor chino-americane și să transforme principalele consensuri la care au ajuns liderii celor două țări în rezultate concrete, vizibile pentru populațiile ambelor state.

De la respingerea ideii de „decuplare” a relațiilor economice dintre China și Statele Unite, la valorificarea potențialului de cooperare în domenii precum inteligența artificială și sănătatea publică, până la crearea unui mediu comercial și investițional deschis în ambele sensuri și consolidarea schimburilor interumane, în cadrul Dialogului chino-american pe canalul 1,5, reprezentanții celor două țări și-au exprimat deschis opiniile cu privire la modalitățile de transpunere în practică a consensurilor convenite de liderii lor. În cazul mai multor participanți, intervențiile au depășit chiar timpul alocat inițial.

„Toți participanții au fost de acord că sănătatea publică este un domeniu de cooperare caracterizat printr-un nivel redus de sensibilitate și beneficii ridicate. Continuarea unor astfel de dialoguri poate juca un rol important în dezvoltarea sănătoasă și stabilă a relațiilor chino-americane”, a declarat Sun Qiang, director adjunct al Centrului de Cercetare pentru Dezvoltarea Sănătății din cadrul Comisiei Naționale pentru Sănătate. În opinia sa, cooperarea în domeniul sănătății publice poate reprezenta un domeniu în care se pot obține progrese concrete și poate servi drept catalizator pentru extinderea cooperării pragmatice și în alte domenii, contribuind astfel la consolidarea unei relații de stabilitate strategică constructivă între China și Statele Unite.

Securitatea inteligenței artificiale a fost unul dintre principalele subiecte ale dialogului. Moritz Kuhlmann, cercetător asociat nerezident la Centrul pentru China al Asia Society, a propus ca, în fața riscurilor globale generate de utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale, China și Statele Unite să colaboreze pentru instituirea unor mecanisme de protecție în domeniul securității AI și pentru dezvoltarea unor mecanisme comune de apărare. „China și Statele Unite au fiecare propriile avantaje în acest domeniu. Numai prin cooperare putem obține beneficii pentru ambele părți și, în același timp, putem contribui la binele întregii lumi.”

Relațiile economice și comerciale reprezintă „ancora de stabilitate” a relațiilor chino-americane pe termen lung. Un sondaj realizat recent de Consiliul de Afaceri SUA-China a arătat că 80% dintre companiile americane participante consideră piața chineză „foarte importantă” sau „importantă” pentru competitivitatea lor globală.

Tan Sen, președintele Consiliului de Afaceri SUA-China, a declarat că ecosistemul tehnologic al Chinei, parteneriatele de cooperare dezvoltate cu companiile americane, precum și experiența acumulată pe piața americană contribuie la optimizarea produselor și a proceselor operaționale ale companiilor americane și pe alte piețe. „Pentru companiile americane, China reprezintă o verigă esențială în consolidarea competitivității lor la nivel global.”

„Decuplarea ar afecta interesele ambelor părți, iar o asemenea situație ar fi imposibil de suportat pentru oricare dintre ele.” Craig Allen, cercetător principal la Centrul pentru China al Asia Society și fost președinte al Consiliului pentru Afaceri SUA-China, consideră că dezvoltarea economică a Chinei și a Statelor Unite poate contribui în mod pozitiv la menținerea creșterii economiei mondiale.

Și cooperarea în domeniul schimburilor interumane dintre cele două țări este privită cu mari speranțe. În timpul dialogului au fost evocate în repetate rânduri exemple remarcabile de schimburi culturale chino-americane. Gong Tianpeng, compozitor rezident al Filarmonicii din Shanghai și membru al Consiliului Asociației Muzicienilor din China, a relatat despre colaborarea dintre orchestre chineze și americane pentru interpretarea în comun a lucrării simfonice „Fantezie despre Opera din Beijing”. El a subliniat că esența schimburilor interumane constă în respectarea diferențelor și în identificarea elementelor comune, în pofida acestora, iar civilizații diferite pot colabora pentru a crea împreună opere valoroase.

„Numai atunci când oamenii se întâlnesc cu adevărat poate fi construită o înțelegere reciprocă”, a declarat Yang Yang, membru al Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez și vicepreședinte al Asociației Chineze pentru Promovarea Schimburilor Internaționale între Organizațiile Neguvernamentale. El a arătat că atât China, cât și Statele Unite sunt mari puteri sportive și că cele două țări dispun de un potențial considerabil de cooperare în industria sportului și în promovarea sportului de masă. „Cooperarea dintre cele două mari puteri este singura cale care poate servi interesului întregii lumi. Menținerea și aprofundarea cooperării reprezintă aspirația comună a participanților la dialog, iar acest lucru îmi dă încredere.”

Participanții la Dialogul chino-american pe canalul 1,5 au avut o impresie comună: venirea în China a unui grup de reprezentanți americani cu o influență importantă în domenii precum economia, politica, securitatea, schimburile interumane, știința și tehnologia a avut o dublă semnificație. Pe de o parte, acest lucru le-a permis reprezentanților chinezi să înțeleagă mai bine preocupările actuale ale părții americane și să clarifice pozițiile interlocutorilor lor. Pe de altă parte, le-a oferit reprezentanților chinezi posibilitatea de a-și exprima pe deplin propriile preocupări și de a transmite, prin intermediul interlocutorilor americani, punctele de vedere ale Chinei către Statele Unite. Tocmai această dublă funcție conferă dialogului o valoare deosebită.

Christopher Nixon Cox, membru al Consiliului de administrație al Fundației Nixon și nepotul fostului președinte american Richard Nixon, și-a exprimat astfel așteptările pentru viitor: deși între China și Statele Unite vor continua să existe divergențe, cele două părți ar trebui să identifice mai multe puncte comune în domenii precum inteligența artificială, securitatea alimentară și relațiile economice și comerciale și să colaboreze pentru construirea unei lumi stabile și prospere.

Atunci când personalități din diferite domenii ale societăților chineză și americană traversează Pacificul pentru a se întâlni cu deschidere și sinceritate și pentru a discuta împreună despre cooperare, însuși acest dialog transmite un mesaj important: pentru a depăși divergențele, cea mai bună cale este să mergem înainte împreună, iar, privind spre viitor, cel mai larg numitor comun îl reprezintă efortul de a crea bunăstare pentru omenire.

Sursa: aici

Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul FUndației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.