Li Cheng despre relațiile China–SUA: „Exprimarea publică a prieteniei este cu mult preferabilă exprimării ostilității” . China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea în limba română a unui interviu acordat de Li Cheng publicației China Newsweek, în contextul vizitei de stat efectuate de președintele Xi Jinping în SUA, în perioada 23–25 septembrie 2026.

Li Cheng este profesor de științe politice și director fondator al Centrului pentru China Contemporană (Centre on Contemporary China and the World - CCCW) din cadrul Universității din Hong Kong (University of Hong Kong), fiind un cunoscut specialist în politica chineză și relațiile sino-americane. Anterior, a ocupat funcția de director al John L. Thornton China Center și a fost senior fellow în cadrul Brookings Institution, experiență care i-a oferit o perspectivă directă asupra mediilor academice și de elaborare a politicilor publice atât din China, cât și din SUA.

Foto: Exprimarea publică a prieteniei este, în orice caz, mult mai bună decât exprimarea ostilității , Sursa: aici

Materialul este relevant pentru înțelegerea etapei actuale a relațiilor dintre China și SUA, într-un moment în care dialogul la nivel înalt dintre cele două puteri readuce în prim-plan problema stabilizării relației bilaterale, fără a elimina însă divergențele structurale dintre acestea. Li Cheng analizează semnificația dialogului dintre Xi Jinping și Donald Trump și perspectivele evoluției relațiilor sino-americane, abordând teme precum stabilitatea strategică, relațiile economice și comerciale, competiția tehnologică și inteligența artificială, securitatea, multilateralismul și schimburile interumane.

 Materialul oferă astfel cititorului român acces la o perspectivă chineză asupra transformărilor actuale ale relației China–SUA, formulată de un cercetător cu o experiență profesională semnificativă atât în spațiul academic chinez, cât și în cel american. Dincolo de evoluțiile imediate ale dialogului Xi–Trump, interviul pune în discuție o întrebare mai amplă: În ce măsură actuala apropiere diplomatică poate conduce la o stabilizare de durată a relațiilor dintre cele două mari puteri?

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a materialului menționat mai sus:

De ce a pregătit Trump o primire la nivel protocolar atât de înalt?

În după-amiaza zilei de 25 septembrie, ora locală a Chinei, președintele Xi Jinping s-a întors la Beijing, după încheierea vizitei de stat în Statele Unite ale Americii.

Președintele american Donald Trump a publicat imediat un mesaj pe rețelele de socializare, afirmând că această întâlnire la nivel înalt a fost una marcată de „prietenie, forță și succes”. „Aștept cu nerăbdare următoarea noastră întâlnire!”, a declarat acesta.

„Problemele structurale cu care se confruntă relațiile sino-americane nu pot fi soluționate peste noapte, însă exprimarea publică a prieteniei este cu mult preferabilă exprimării ostilității.”

Li Cheng, director fondator al Centrului pentru China Contemporană și Lume (CCCW) din cadrul Universității din Hong Kong și profesor la Școala de Guvernanță și Politici Publice a aceleiași universități, a declarat pentru China Newsweek că, pe parcursul acestei vizite, frecvența ridicată a întrevederilor, protocolul diplomatic la cel mai înalt nivel, precum și declarațiile explicite ale lui Trump privind prietenia dintre China și SUA au transmis semnale deosebit de importante. Acestea au contribuit la menținerea actualei situații de stabilitate, obținută cu dificultate, și au pus totodată bazele cooperării viitoare.

Li Cheng este un observator, cercetător și participant direct, cu o îndelungată experiență în domeniul relațiilor sino-americane, ocupând anterior funcția de director al Centrului John L. Thornton pentru China din cadrul Brookings Institution, unul dintre cele mai prestigioase think tank-uri din SUA.

După sosirea sa la Hong Kong, în 2023, Li Cheng a coordonat dezvoltarea unor relații strânse între CCCW și mai multe universități din Washington, D.C., printre care Universitatea Georgetown și Universitatea Johns Hopkins. „Indiferent cât de ocupați suntem, continuăm să purtăm discuții cu toți studenții americani care solicită să vină aici pentru stagii de studiu și cercetare.”Acest lucru i-a permis, totodată, să perceapă în mod direct și într-un stadiu incipient schimbările de climat din relațiile dintre China și SUA.

Pe data de 25 septembrie, Li Cheng a acordat un interviu în exclusivitate publicației „China Newsweek”. Acesta a subliniat că, în ultima perioadă, reprezentanți ai mediilor politice și de afaceri din SUA și-au exprimat sprijinul pentru eforturile lui Trump de îmbunătățire a relațiilor cu China, iar vizitele reprezentanților companiilor americane în China au devenit, de asemenea, mai frecvente. Deși rămâne de văzut dacă va avea loc o schimbare de mai mare amploare, faptul că China „își menține deschiderea, încrederea în sine și stabilitatea politicilor” are, în opinia sa, o semnificație pozitivă pentru China, SUA și întreaga lume.

China Newsweek: Pe parcursul acestei vizite, Xi Jinping a participat la o serie de activități oficiale de stat și a purtat discuții sincere și aprofundate cu Trump. La rândul său, Trump a pus un accent deosebit pe relația de prietenie dintre cei doi șefi de stat, chinez și american. Cum apreciați primirea „la cel mai înalt nivel” oferită de partea americană?

Li Cheng: În relațiile dintre state, forma și semnificația simbolică sunt extrem de importante. În ultimii nouă ani, relațiile dintre China și SUA au traversat, la un moment dat, o perioadă de „declin abrupt”. Începând aproximativ din 2017, opinia predominantă în cercurile strategice americane a fost aceea de a considera China drept „principalul competitor” și chiar un adversar. După începerea celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Trump, în 2025, acesta a oprit, într-o primă etapă, tendința de deteriorare a relațiilor bilaterale. În prezent, prin primirea la un nivel protocolar deosebit de înalt și prin declarațiile sale repetate, Trump transmite și mai clar intenția de a trata China drept un „prieten”, și nu ca pe un adversar.

În cadrul diplomației la nivel de șefi de stat dintre China și SUA, partea chineză nu se limitează la discutarea punctuală a problemelor concrete, ci acordă o atenție sporită poziționării strategice a părții americane și modului în care aceasta percepe China. Din această perspectivă, manifestările menționate mai sus ale lui Trump sunt pozitive. Deși problemele structurale din relațiile sino-americane nu pot fi soluționate peste noapte, exprimarea publică a prieteniei este, în orice caz, mult mai benefică decât manifestarea ostilității.

Acesta este rolul de orientare pe care diplomația la nivelul șefilor de stat îl exercită asupra relațiilor bilaterale. Ea poate anticipa cursul istoriei și poate corecta acele elemente perturbatoare și interferențe care afectează, pe termen scurt sau lung, relațiile dintre China și SUA. În plus, aceasta este prima dată când șefii de stat ai celor două țări efectuează vizite reciproce într-un interval de șase luni. Frecvența ridicată a întâlnirilor, primirea diplomatică la un nivel protocolar excepțional de înalt și declarațiile lui Trump prin care acesta a subliniat în mod explicit prietenia dintre China și SUA au transmis semnale extrem de importante, contribuind la inversarea tendinței descendente a relațiilor sino-americane din ultima perioadă și la menținerea actualului climat de stabilitate, obținut cu dificultate.

În acest sens, „forma” diplomației la nivel de șefi de stat se transformă treptat într-un conținut substanțial al relațiilor dintre China și SUA.

China Newsweek: În cercurile de elaborare a politicilor din SUA există opinia potrivit căreia, atât din perspectiva contextului politic intern american, cât și a celui internațional, la începutul acestei întrevederi Trump se afla într-o poziție mai „vulnerabilă” decât în urmă cu patru luni și, prin urmare, avea într-o măsură mai mare nevoie de sprijinul Chinei. Sunteți de acord cu această apreciere?

Li Cheng: Consider că nu ar trebui să punem accentul pe așa-numita„poziție vulnerabilă” a lui Trump. În 2020, când Trump a pierdut alegerile prezidențiale, cine și-ar fi putut imagina că va reuși să revină în prim-planul politicii americane? În prezent, Trump se confruntă într-adevăr cu riscul de a pierde Camera Reprezentanților în alegerile de la jumătatea mandatului din 2026, în timp ce situația din Senat rămâne incertă. Însă, în esență, Trump reprezintă un fenomen rezultat din polarizarea societății americane din ultimii ani, din accentuarea disparităților dintre bogați și săraci și din intensificarea contradicțiilor culturale. Atât timp cât tendințele de evoluție ale societății americane nu înregistrează o îmbunătățire evidentă, caracterul reprezentativ al fenomenului Trump nu se diminuează.

În același timp, Trump are într-adevăr nevoie de sprijinul Chinei. De exemplu, presiunea cu care se confruntă în prezent în sondajele de opinie este legată de impasul războiului dintre SUA și Iran și de accentuarea inflației pe plan intern. În războiul împotriva Iranului, Trump urmărea inițial atingerea a două obiective: schimbarea regimului și denuclearizarea. În prezent însă, principala sa prioritate a devenit redeschiderea Strâmtorii Hormuz, iar redeschiderea acesteia corespunde și intereselor Chinei. În aceste condiții, China poate juca un rol activ în chestiunile legate de Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi, de asemenea, în avantajul lui Trump.

În cele din urmă, trebuie să revenim la analiza personalității lui Trump. Acesta obișnuiește să abordeze relațiile cu ceilalți „de pe poziții de forță”. Totodată, provenind din mediul de afaceri, Trump este de mult timp conștient de puterea Chinei. Tocmai această percepție îl determină să considere necesară adoptarea unei atitudini diferite față de China în comparație cu alte state.

În același timp, Trump acordă o importanță deosebită intereselor economice concrete. El a propus înființarea unui consiliu pentru investiții și a unui consiliu pentru comerț între China și SUA, cu scopul de a stimula investițiile bilaterale de amploare, inclusiv prin implicarea Chinei în dezvoltarea infrastructurii americane. De asemenea, își dorește ca Beijingul să își majoreze achizițiile de produse energetice, aeronave comerciale și produse agricole din SUA.

Având în vedere tradițiile culturale americane, este încă dificil de spus dacă Trump a reușit să renunțe la mentalitatea jocului cu sumă zero. Cu toate acestea, el pare să fi conștientizat deja că o cooperare cu China este benefică pentru protejarea propriilor interese.

Partea chineză ar trebui să manifeste prudență față de aceste intenții ale lui Trump, întrucât schimbările menționate sunt determinate, în mare măsură, de acesta personal. Diferitele cercuri din SUA au propriile evaluări cu privire la Trump, iar formarea unui nou consens asupra relațiilor chino-americane în rândul principalilor factori de decizie politică americani va necesita timp.

Privind însă lucrurile dintr-o perspectivă pe termen mai lung, așa cum afirma Henry Kissinger, este puțin probabil ca una dintre cele două țări, China sau SUA, să o înlocuiască în totalitate pe cealaltă. Este mai probabil ca cele două puteri să ajungă la un echilibru de forțe pe termen lung.

În acest proces, teama puterii consacrate este, în mod evident, mai mare decât cea a puterii emergente. Cu alte cuvinte, SUA resimt un grad mai ridicat de teamă și sunt, prin urmare, mai predispuse să comită greșeli. Astfel, adoptarea de către China a unei poziții constructive în relațiile sino-americane nu urmărește doar să îi ofere lui Trump posibilitatea de a obține „puncte” pe plan politic, ci contribuie și la sprijinirea SUA în depășirea propriilor dificultăți.

Acest lucru are o semnificație pozitivă atât pentru dezvoltarea viitoare a SUA, cât și pentru pacea mondială și redresarea economiei globale. Sprijinul reciproc acordat de cele două părți pentru organizarea cu succes a reuniunii informale a liderilor Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) și a summitului liderilor Grupului celor Douăzeci (G20) are o importanță deosebită.

Foto: Un nou consens privind construirea unei relații de stabilitate strategică constructivă, Sursa: aici

China Newsweek: Sunteți de mult timp în contact cu reprezentanți ai cercurilor de elaborare a politicilor din SUA. În perioada cuprinsă între ultima întâlnire a liderilor Chinei și SUA de la Beijing și actuala întâlnire de la Washington, ați remarcat o creștere a disponibilității reprezentanților americani de a dialoga cu China? În urma discuțiilor pe care le-ați purtat în ultimele patru luni, ați constatat că interlocutorii americani au devenit mai optimiști în privința viitorului relațiilor sino-americane?

Li Cheng: Din observațiile mele, atitudinea cercurilor de elaborare a politicilor din SUA nu a cunoscut încă o schimbare majoră și de amploare, însă pot fi identificate câteva evoluții concrete. În primul rând, Trump continuă să își promoveze politicile în direcția îmbunătățirii relațiilor cu China, iar persoanele din anturajul său – indiferent dacă îl susțin sincer sau o fac din considerente politice – se declară, în general, în mod public de acord cu această abordare.

În al doilea rând, o serie de personalități și cercetători avizați din cercurile de elaborare a politicilor, apropiați de Partidul Democrat sau cu orientare bipartizană, deși nu sunt de acord cu multe dintre politicile lui Trump, consideră că, prin evitarea unui conflict cu China și prin îmbunătățirea relațiilor dintre SUA și China, Trump „a făcut un lucru corect”.

În al treilea rând, din cauza actualului climat politic puternic polarizat din SUA și a influenței Congresului, numeroasele restricții impuse de partea americană schimburilor academice chino-americane nu s-au diminuat. Cu toate acestea, în ultimele luni, frecvența vizitelor în China ale reprezentanților mediului de afaceri american a crescut semnificativ. Acest lucru le-a permis să observe într-un mod mai concret transformările și evoluția Chinei.

Un exemplu îl reprezintă schimbarea fundamentală produsă, de la începutul acestui an și până în prezent, în evaluarea de către mediul de afaceri american a nivelului de dezvoltare atins de China în domeniul inteligenței artificiale (IA). La începutul acestui an, antreprenori americani precum Jensen Huang și Elon Musk considerau încă faptul că SUA și China se aflau aproximativ la același nivel în dezvoltarea IA, „SUA având un avans foarte redus”. În declarațiile publice recente însă, cei mai mulți dintre aceștia consideră că SUA sunt pe cale să fie depășite de China în principalele domenii de dezvoltare a inteligenței artificiale. Unii politicieni americani au subliniat, de asemenea, că SUA „nu mai dispun de un avans nici măcar de un an”.

Desigur, este încă dificil de spus ce efecte va produce această schimbare de percepție. Unii ar putea considera că, tocmai din acest motiv, este necesară intensificarea eforturilor de „îngrădire” a Chinei. Alții ar putea ajunge la concluzia că dezvoltarea Chinei în domeniul inteligenței artificiale nu mai poate fi limitată, că „jocul s-a încheiat” și că singura opțiune care le-ar mai rămâne SUA ar fi cooperarea cu China pentru gestionarea riscurilor asociate inteligenței artificiale. Rămâne de văzut care dintre aceste perspective va ajunge să prevaleze.

În ansamblu, privesc cu un optimism prudent schimbările de percepție care se manifestă în cercurile politice și de afaceri din SUA. În orice caz, cel puțin actualul președinte american a făcut un pas în direcția corectă.

China Newsweek: Judecând după ajustările de politică și declarațiile părții americane, considerați că se consolidează consensul privind construirea unei „relații de stabilitate strategică constructivă” între China și SUA?

Li Cheng: În opinia mea, „relația de stabilitate strategică constructivă” reprezintă un concept strategic propus inițial de China și care, în linii mari, a fost deja acceptat de SUA. Dacă analizăm acțiunile celor două părți, observăm că, în ultimele patru luni, China și SUA au ajuns la o recunoaștere comună a celor două dimensiuni esențiale ale unei asemenea relații de stabilitate strategică constructivă.

Prima dimensiune este stabilitatea economică și financiară. Secretarul Trezoreriei SUA, Bessent, a subliniat în repetate rânduri că stabilitatea financiară și cea economică sunt esențiale pentru dezvoltarea SUA. Partea americană dorește, în special, să evite ca China să își vândă deținerile de titluri de stat americane. Pentru China, schimbarea poziției dominante a dolarului reprezintă un proces de lungă durată, iar în prezent dominația SUA în sistemul financiar mondial rămâne evidentă. Partea chineză a subliniat în mod constant că aceasta nu este un „joc cu sumă zero”. Deși în prezent există între China și SUA divergențe structurale și raporturi de competiție în domeniul economic și comercial, menținerea unei dezvoltări stabile a economiei și a sistemului financiar mondial reprezintă unul dintre cele mai importante interese comune ale celor două părți.

A doua dimensiune este securitatea. Așa cum Henry Kissinger a subliniat în repetate rânduri în timpul vieții, războiul în era inteligenței artificiale ar avea consecințe devastatoare pentru omenire și nu ar exista niciun câștigător. În perioada în care Joe Biden a ocupat funcția de președinte al SUA, liderii Chinei și SUA au ajuns deja la un consens important: în era inteligenței artificiale, decizia privind utilizarea armelor nucleare trebuie să rămână sub control uman. În prezent, partea americană își manifestă disponibilitatea de a dezvolta în continuare mecanisme eficiente de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Deși acest proces va fi unul îndelungat, ambele părți au conștientizat pe deplin necesitatea sa.

„Relația de stabilitate strategică constructivă” este un concept deosebit de vizionar, deoarece stabilitatea economică și financiară, precum și evitarea unui conflict între China și SUA nu sunt benefice doar pentru cele două țări, ci pentru întreaga lume. Acestea reprezintă, de asemenea, premise fundamentale pentru depășirea „capcanei lui Tucidide”.

Lumea de acum peste două mii de ani nu poate fi comparată cu cea de astăzi. Sparta și Atena erau doar mici cetăți-stat, iar lumea de atunci nu cunoștea nici integrarea economică și globalizarea, nici armele nucleare capabile să provoace distrugeri de proporții și nici riscurile asociate inteligenței artificiale. Prin urmare, în lumea de astăzi, depășirea „capcanei lui Tucidide” nu este doar pe deplin posibilă, ci și absolut necesară.

Există în continuare posibilități pentru aprofundarea cooperării cu SUA

China Newsweek: În cadrul unei relații de stabilitate strategică constructivă, China și SUA ar trebui să promoveze formarea unei relații stabile, în care cooperarea să predomine, competiția să se desfășoare în anumite limite, divergențele să poată fi gestionate, iar pacea să reprezinte o perspectivă realizabilă. Însă, atunci când discutăm aspecte mai concrete, în ce privințe se vor manifesta diferențele dintre politicile externe ale Chinei și SUA? Cum ar trebui să înțelegem impactul diferențelor de viziune asupra evoluției viitoare a relațiilor sino-americane?

Li Cheng: Există diferențe fundamentale între strategiile de politică externă ale Chinei și SUA. China susține multilateralismul și subliniază importanța Organizației Națiunilor Unite și a organizațiilor internaționale. Scopul nu este înlocuirea SUA, ci construirea unei lumi bazate pe cooperare multilaterală și beneficii reciproce.

Prin urmare, în timp ce SUA se retrag din anumite organizații și mecanisme internaționale, China participă într-o măsură tot mai mare la cooperarea multilaterală și a contribuit la crearea mai multor organizații internaționale. În acest fel, oferă bunuri publice globale.

În declarația scrisă prezentată la sosirea la baza aeriană Andrews din SUA, președintele Xi Jinping a arătat că lumea evoluează și vremurile se schimbă, însă există trei lucruri care „nu s-au schimbat”. Ultimul dintre acestea este faptul că așteptările generale ale comunității internaționale față de China și SUA au rămas neschimbate.

Trump, în schimb, nu dorește să furnizeze bunuri publice globale și este mai degrabă orientat către principiul „America pe primul loc”. Această concepție are cauze profunde. În ultimele decenii, atât China, cât și SUA au beneficiat de pe urma globalizării, însă distribuția beneficiilor în interiorul celor două societăți a fost fundamental diferită. În China, toate categoriile de venituri au beneficiat de procesul globalizării, motiv pentru care se pune accent pe prosperitatea comună și pe creșterea incluzivă. În SUA, în schimb, doar cei mai bogați 20% dintre cetățeni, cu cele mai ridicate venituri, ar fi beneficiat de creșterea generată de globalizare, iar decalajul dintre bogați și săraci s-a accentuat la un nivel fără precedent. Din această cauză, în societatea americană s-a conturat o percepție negativă asupra „globalizării”.

Aceste diferențe trebuie însă privite în mod dialectic. Trump și politica americană prezintă o anumită complexitate. El nu recunoaște schimbările climatice și nu promovează cooperarea internațională în domeniul protecției mediului, însă este capabil să conștientizeze riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale. De asemenea, în domenii precum prevenirea proliferării nucleare și combaterea traficului de droguri există numeroase posibilități de aprofundare a cooperării dintre China și SUA. Obiectivul unei relații în care „cooperarea să predomine, competiția să se desfășoare în anumite limite, divergențele să fie gestionabile, iar pacea să reprezinte o perspectivă realizabilă” are șanse considerabile de a fi realizat.

China Newsweek: În noiembrie 2023, la San Francisco, Xi Jinping a lansat inițiativa de a „invita 50.000 de tineri americani în China, în următorii cinci ani, pentru schimburi și studii”. Cu prilejul acestei vizite, Xi Jinping a anunțat că, în următorii cinci ani, China va invita 100.000 de tineri americani pentru programe de schimb și studii în China. Ce rol poate juca extinderea schimburilor între tineri – de la „50.000 în cinci ani” la „100.000 în cinci ani” – în aprofundarea cunoașterii și înțelegerii reciproce dintre cele două societăți?

Li Cheng: În ansamblu, schimburile interumane și culturale sino-americane se confruntă în continuare cu provocări considerabile. În Congresul american există numeroși membri ai ambelor partide care încearcă să promoveze legislație menită să limiteze sau chiar să interzică schimburile științifice dintre China și SUA, inclusiv vizitele cercetătorilor în China și schimburile de studenți.

Cu toate acestea, Trump a declarat în repetate rânduri că studenții chinezi sunt bineveniți în SUA. Potrivit relatărilor presei americane, în 2018, echipa politică de la Casa Albă a discutat un plan privind interzicerea accesului studenților chinezi la studii în SUA, însă acesta a fost respins de Trump.

În acest context, faptul că, în cadrul diplomației la nivel de șefi de stat dintre China și SUA, se pune accent pe intensificarea schimburilor interumane și culturale și pe consolidarea rolului autorităților locale, al societății civile și al tinerilor poate contribui la schimbarea acestei situații nefavorabile.

În special, având în vedere că, în prezent, factorii de instabilitate din relațiile sino-americane provin în principal din SUA, este cu atât mai necesar ca un număr mai mare de tineri americani să vină în China.

De fapt, principalele sondaje de opinie realizate în SUA în ultimii 15-20 de ani arată că tinerii americani cu vârsta sub 29 de ani au o percepție favorabilă asupra Chinei cu 15 până la 30% mai ridicată decât celelalte categorii de vârstă. Consider că acest lucru ar putea avea legătură cu faptul că tinerii americani nu poartă povara istorică a Războiului Rece. În plus, studenții americani au numeroase contacte cu studenții chinezi în campusurile universitare.

Acest lucru ne arată că, atât timp cât schimburile continuă, iar ușile rămân deschise, percepțiile reciproce la nivelul societăților chineză și americană nu vor ajunge într-o situație excesiv de negativă.

Desigur, între atitudinea lui Trump față de schimburile interumane și culturale sino-americană și poziția susținută de partea chineză există încă anumite diferențe. O chestiune esențială pentru etapa următoare va fi dacă actuala perioadă favorabilă de îmbunătățire a relațiilor chino-americane va putea fi valorificată pentru a determina partea americană să elimine în continuare restricțiile și obstacolele cu care se confruntă diferitele categorii de cetățeni chinezi care doresc să viziteze SUA.

În plus, în ceea ce privește venirea tinerilor americani în China, trebuie să înțelegem și anumite dificultăți de ordin practic. De exemplu, dezvoltarea rapidă a clasei de mijloc din China a stimulat valul de studenți chinezi care aleg să studieze în străinătate. În prezent însă, clasa de mijloc americană este în declin, ceea ce influențează, de asemenea, disponibilitatea familiilor și a studenților americani de a urma studii în străinătate.

În abordarea acestor probleme concrete, China ar trebui să manifeste mai multă încredere, o mai mare deschidere și o atitudine mai incluzivă. Forța SUA s-a datorat, în trecut, tocmai deschiderii lor. În prezent, SUA se îndreaptă către cealaltă extremă: restricțiile privind imigrația și studiile în străinătate nu îi vizează numai pe chinezi, ci toate grupurile provenite din afara țării. Aceasta reflectă o schimbare mai amplă a mentalității societății americane. În aceste condiții, China ar trebui să își mențină deschiderea, încrederea în sine și stabilitatea socială.

Sursa: aici

Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.