Compoziţia Parlamentului după 2016 – scenariu şi inferenţe

În urma alegerilor parlamentare din 2016, Parlamentul României va fi alcătuit din 466 de parlamentari FOTO Mediafax

Conform legii în vigoare, Legislativul va fi compus din 466 de parlamentari: 442 vor aparţine partidelor care au trecut pragul naţional de 5%, fiind aleşi pe baza voturilor românilor cu drept de vot aflaţi în ţară, 6 vor aparţine partidelor care au trecut pragul naţional de 5%, fiind aleşi pe baza voturilor românilor cu drept de vot aflaţi în străinătate şi 18 vor reprezenta minorităţile naţionale, alta decât cea maghiară.

Numărul minim de parlamentari pentru acordarea încrederii guvernului şi pentru formarea unei majorităţi este de jumătate+1, adică 234. Această valoare va fi identificată în continuare drept „numărul magic”.

De asemenea merită menţionat că, potrivit art.94, alin.2 (a) din legea electorală în vigoare, un partid capătă reprezentare parlamentară dacă:

• obţine 5% din voturile valide exprimate la nivel naţional

                   sau

• obţine cel puţin 20% din voturi în patru circumscripţii.

Ultima prevedere a fost alcătuită cu dedicaţie pentru UDMR, care la ultimele alegeri parlamentare a obţinut mai mult de 20% din voturi în cinci circumscripţii:

Harghita (71,3%)

Covasna (57,45%)

Mureş (34,4%)

Satu Mare (33%)

   şi

Sălaj (22,4%).

În cazul improbabil în care UDMR înregistrează un eşec în două din aceste cinci judeţe, are de asemenea varianta de rezervă „Bihor”, acum trei ani primind în acest judeţ 19,6% din voturi, o valoare foarte apropiată de nivelul menţionat în lege. În alte cuvinte, UDMR va face parte din parlamentul viitor.

▪ Să trecem la o discuţie aplicată.

Pornind de la supoziţia că PSD şi UNPR ar candida separat, conform celui mai recent sondaj INSCOP 4 formaţiuni politice ar fi reprezentate în Parlament:

PNL ar obţine 42 % din voturile exprimate în ţară.

PSD 35 %

UNPR 5,1 %

UDMR 5 %.

Prin redistribuirea voturilor acordate partidelor care nu au trecut pragul, rezultă următoarea situaţie:

PNL ar primi 214 mandate pe baza voturilor acordate în ţară, la care s-ar adăuga 1-6 mandate din diaspora.

PSD ar avea 177 parlamentari + mandat(e) pe care l(e)-ar obţine în diaspora.

UNPR 26 + diaspora; UDMR 25 + diaspora; minorităţile naţionale altele decât cea maghiară: 18 mandate.

▪ Ce înseamnă această situaţie pentru PNL?

Partidul ar putea alcătui alături de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale o majoritate pe muchie (fix numărul magic sau 1-3 mandate peste acest număr). Pentru o majoritate confortabilă, care să nu fie vulnerabilă datorită absenţelor de la vot, liberalii ar avea nevoie de UDMR sau de UNPR. (În cazul în care UNPR şi PSD formează o alianţă, iar în parlament ar intra alt partid precum ALDE, PMP, M10 etc. acel partid ar ocupa locul UNPR în fraza anterioară, reprezentând astfel opţiunea-alta-decât-UDMR pentru formarea unei majorităţi).

O pondere mai mică în parlament pentru PNL decât cea indicată în scenariul INSCOP obligă acest partid la a avea un aliat solid (UDMR / UNPR / altă forţă politică).

Pentru ca PNL să formeze guvernul singur sau doar cu sprijinul grupului minorităţilor naţionale, partidul ar avea nevoie de o compoziţie “minimalistă” a parlamentului: în afară de UDMR şi PSD/alianţa PSD+UNPR să nu existe alte partide care să treacă pragul. De asemenea PNL ar avea nevoie de un scor semnificativ superior celui al PSD. Această combinaţie de rezultate nu este imposibil de realizat, dar în practică este mai probabil ca lucrurile să stea precum în paragrafele imediat anterioare acestuia.

▪ Ce înseamnă această situaţie pentru PSD?

O distribuţie a scorurilor precum în sondajul INSCOP înseamnă că, pentru a reface deficitul de scor şi de mandate faţă de PNL, social-democraţii ar fi obligaţi să alcătuiască o coaliţie prin care să-i izoleze pe liberali, cooptând practic toate partidele din parlament în afară de aceştia. Chiar şi aşa, în contextul în care PNL ar primi prima şansă de a forma guvernul, o astfel de coaliţie anti-PNL ar fi extrem de fragilă.

În practică, pentru PSD devine obligatoriu să depăşească PNL în planul intenţiilor de vot; chiar şi atunci, există şanse mari ca social-democraţii să aibă nevoie de un partener de guvernare altul decât grupul minorităţilor naţionale pentru a putea guverna singuri.

▪ Ce înseamnă această situaţie pentru UDMR?

Orice formaţiune politică accede în parlament cu excepţia PNL sau PSD reprezintă o ameninţare la adresa şanselor Uniunii de a accede la guvernare, întrucât ar reprezenta o altă opţiune (decât UDMR) pentru formarea unei majorităţi. Pare probabil ca măcar un partid să treacă pragul şi să deţină o forţă parlamentară comparabilă cu a UDMR, ceea ce va reduce şansele Uniunii de a ajunge la putere.

▪ Ce înseamnă această situaţie pentru UNPR?

Este probabil prea riscant pentru partidul lui Gabriel Oprea să încerce atacarea parlamentarelor pe cont propriu. O aliere cu PSD, încă în perspectiva localelor, ar fi avantajoasă pentru ambele tabere. Însă UNPR s-ar putea ajusta rapid circumstanţelor de după ziua parlamentarelor: de la formarea partidului în 2009 şi până acum, UNPR n-a fost în opoziţie decât în vara lui 2012.

▪ Ce înseamnă această situaţie pentru alte partide decât cele menţionate mai sus?

În cazul în care unul sau mai multe ar intra în Parlament, s-ar putea găsi în faţa unor opţiuni dificile. Ce credibilitate ar mai avea ALDE dacă s-ar alia cu PNL? Care ar fi reacţia opiniei publice la o coaliţie PSD-PMP? Calculele şi negocierile pe care politicienii de la vârful unui partid le pot realiza cu uşurinţă în numele accesului la poziţii importante în stat nu sunt întotdeauna credibile pentru electoratul respectiv. Încrederea votanţilor va fi testată dacă alianţa/coaliţia rezultată este neconformă cu profilul partidului.