China și Arctica - cum vede Beijing-ul ruptura tot mai profundă dintre SUA și aliații europeni pe chestiunea Arcticii. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de agenția chineză Xinhua, care analizează divergențele dintre Statele Unite și aliații lor europeni și canadieni privind viitorul Arcticii, în special în materie de securitate, exploatarea resurselor și combaterea schimbărilor climatice. Din perspectiva autorilor chinezi, aceste diferențe reflectă nu doar interese strategice și economice distincte, ci și fisurile tot mai profunde din relația transatlantică. Articolul subliniază că accentul pus de Statele Unite pe extinderea prezenței militare și valorificarea resurselor arctice contrastează cu preocupările aliaților pentru suveranitate, beneficiile comunităților locale și protecția mediului. În timp ce administrația americană insistă asupra consolidării prezenței militare și exploatării resurselor regiunii, europenii și canadienii acordă o atenție mai mare respectării suveranității, intereselor comunităților locale și protecției mediului.

Foto: Foto: Reuniunea anuală a Forumului Arctic 2026, desfășurată la Reykjavík, Islanda. Sursa: aici

O perspectivă similară asupra tensiunilor transatlantice apare într-o analiză publicată la 6 ianuarie 2026 de Chatham House. Marion Messmer, specialistă în securitate internațională, avertizează că intențiile administrației Trump privind Groenlanda riscă să afecteze relațiile dintre aliații NATO. Ea amintește că Statele Unite beneficiază deja de acces militar în insulă în baza acordurilor cu Danemarca și pune sub semnul întrebării necesitatea preluării acesteia pentru protejarea intereselor americane. De asemenea, la 9 martie 2026, European Leadership Network a publicat o analiză semnată de cinci cercetători, care tratează disputa privind Groenlanda drept un test pentru relația transatlantică. Autorii subliniază importanța strategică a insulei, atât pentru apărarea NATO, cât și pentru accesul la minerale critice, dar susțin că preocupările de securitate ale SUA trebuie abordate prin cooperare cu aliații, cu respectarea suveranității daneze și a voinței populației groenlandeze.

Privite împreună, cele trei perspective arată că disputa privind Arctica depășește problema accesului la resurse sau a diferențelor de politică climatică. Miza este și capacitatea aliaților occidentali de a-și coordona interesele de securitate fără a compromite încrederea reciprocă. În acest punct, analiza chineză și cele occidentale identifică aceeași problemă, chiar dacă o abordează din unghiuri diferite.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Reuniunea anuală a Forumului Arctic, desfășurată pe parcursul a trei zile, s-a încheiat pe 10 octombrie 2026, la Reykjavík, capitala Islandei. Discuțiile s-au concentrat asupra securității și apărării în regiunea arctică, exploatării resurselor și guvernanței climatice, domenii în care Statele Unite și aliații lor au poziții sensibil diferite. Analiștii consideră că aceste divergențe reflectă nu doar diferențele semnificative dintre strategiile, politicile și așteptările celor două părți privind viitorul Arcticii, ci și fisurile tot mai adânci din relația transatlantică.

Divergențe în materie de securitate: este necesară creșterea investițiilor militare?

Forumul Arctic a fost lansat în 2013 de fostul președinte al Islandei, Ólafur Ragnar Grímsson. Reuniunea sa anuală, organizată în luna octombrie, reprezintă una dintre principalele platforme internaționale de dialog privind afacerile arctice. Securitatea și apărarea regiunii s-au numărat printre temele centrale ale ediției din acest an. Declarațiile participanților au evidențiat divergențe deosebit de pronunțate între Statele Unite și aliații lor în privința modalităților de consolidare a securității în Arctica.

Statele Unite susțin de multă vreme extinderea prezenței sale militare în regiune. Oficialii americani participanți la reuniune au afirmat că sporirea accesului militar este o condiție esențială pentru asigurarea securității Arcticii. La ceremonia de deschidere din 8 octombrie, guvernatorul statului Alaska, Mike Dunleavy, a declarat că Statele Unite investesc miliarde de dolari în consolidarea dispozitivului militar din acest stat. El a adăugat că SUA intenționează să colaboreze cu aliații pentru planificarea porturilor arctice, a aeroporturilor și a rețelelor de transport maritim, astfel încât aceste infrastructuri să deservească atât transportul comercial, cât și nevoile logistice ale operațiunilor militare.

În schimb, aliații Statelor Unite din NATO acordă o importanță mai mare dreptului de a decide independent asupra propriului viitor. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în 2025, președintele american a amenințat în repetate rânduri că dorește să obțină controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat în componența Regatului Danemarcei. Deși Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au încheiat în septembrie anul acesta un nou acord de securitate, încrederea aliaților în Statele Unite nu a fost restabilită. La ceremonia de deschidere, ministrul de externe al guvernului autonom al Groenlandei, Múte Egede, a declarat că populația insulei a traversat o perioadă marcată de presiuni considerabile și incertitudine. În aceste condiții, a subliniat el, groenlandezii vor acorda o importanță și mai mare autonomiei: „Nu vom rămâne simpli spectatori ai propriului viitor”.

Relațiile dintre Canada și Statele Unite s-au deteriorat, la rândul lor, după ce Trump a amenințat că va transforma Canada în „al 51-lea stat” american și a majorat substanțial tarifele vamale aplicate acesteia. În discursul de deschidere, ministrul canadian de externe, Anita Anand, a subliniat că Arctica nu este doar o frontieră strategică, ci și „căminul” de care depinde existența comunităților locale. Canada își consolidează cooperarea cu parteneri precum statele nordice, promovând o diplomație a „puterilor mijlocii”, cu scopul de a apăra o regiune arctică pașnică și sigură, în care suveranitatea statelor să fie respectată.

Zhao Long, directorul Centrului pentru Studii Maritime și Polare din cadrul Institutului de Studii Internaționale din Shanghai, a declarat într-un interviu că afacerile arctice sunt supuse în prezent unui proces de extindere a agendei de securitate, sub influența competiției dintre marile puteri. Percepțiile Statelor Unite și ale aliaților lor asupra amenințărilor externe nu coincid în totalitate. Pe măsură ce apar noi contradicții între aceștia, Washingtonului îi va fi tot mai dificil să armonizeze pozițiile aliaților în chestiunile de securitate arctică.

Divergențe economice: cum trebuie distribuite beneficiile exploatării Arcticii?

Exploatarea resurselor și dezvoltarea economică a regiunii au reprezentat alte teme importante ale conferinței. Pe fondul schimbărilor climatice, transportul maritim arctic, resursele energetice și mineralele critice atrag un interes tot mai mare. În dezbaterile pe această temă, Statele Unite au pus accentul pe valoarea strategică a dezvoltării Arcticii, în timp ce aliații lor au insistat asupra unui principiu fundamental: comunitățile locale trebuie să beneficieze în mod direct de pe urma acestor activități.

Reprezentanții americani au pledat pentru intensificarea exploatării resurselor energetice și accelerarea dezvoltării infrastructurii în regiune. Guvernatorul Alaskăi, Mike Dunleavy, a declarat că administrația Trump promovează transformarea modelului de dezvoltare al statului, astfel încât acesta să răspundă atât cerințelor apărării, cât și obiectivelor de exploatare a resurselor. La rândul său, Thomas Dans, președintele Comisiei pentru Cercetare Arctică a Statelor Unite (USARC), a afirmat că nivelul investițiilor americane în Arctica este „fără precedent”.

Aliații Statelor Unite, au insistat însă asupra dreptului lor de a decide în mod autonom în privința cooperării economice externe și asupra necesității ca beneficiile dezvoltării să ajungă la populația locală. Ministrul de externe al Groenlandei, Múte Egede, a declarat: „Viitorul Arcticii nu poate fi definit doar în funcție de ceea ce lumea speră să obțină din această regiune, ci trebuie să țină cont și de ceea ce își doresc locuitorii Arcticii”. El a subliniat că dezvoltarea regiunii trebuie să creeze oportunități pentru comunitățile locale și că accesul capitalului străin și al infrastructurii de securitate nu trebuie să înlocuiască dreptul acestora de a-și stabili propriile priorități de dezvoltare.

Jozef Síkela, comisarul european responsabil pentru parteneriate internaționale, a declarat că Uniunea Europeană dorește să stimuleze investițiile în Arctica prin intermediul inițiativei „Global Gateway”. Domeniile vizate includ transporturile, tehnologiile digitale, materiile prime critice și cercetarea științifică. Obiectivul, a precizat acesta, este ca fiecare proiect să aducă beneficii comunităților arctice.

Ministrul canadian de externe, Anita Anand, a evidențiat, la rândul său, potențialul considerabil al Arcticii în domeniul mineralelor critice, al energiei și al transporturilor. Ea a subliniat însă că principiul esențial trebuie să fie acela ca populația locală să beneficieze efectiv de pe urma dezvoltării economice.

Divergențe privind protecția mediului: cum trebuie abordate schimbările climatice?

Donald Trump a calificat în repetate rânduri încălzirea globală drept o „înșelătorie” și, în ambele sale mandate prezidențiale, a anunțat retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În consecință, combaterea schimbărilor climatice a devenit unul dintre domeniile în care divergențele dintre Statele Unite și aliații săi sunt cele mai pronunțate.

La reuniunea din acest an, statele europene au plasat combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului printre prioritățile agendei arctice, printre care s-au numărat încălzirea globală, dezghețarea permafrostului și protejarea mediului marin. Întrebat care dintre cele două fenomene reprezintă o amenințare mai îngrijorătoare, schimbările climatice sau amenințările militare, Múte Egede a indicat schimbările climatice. Acestea, a explicat el, „schimbă modul de viață al populației locale”.

Ministrul afacerilor externe al Canadei Anita Anand a avertizat că reducerea suprafeței gheții marine și dezghețarea permafrostului afectează ecosistemele arctice, securitatea alimentară și viața comunităților din regiune. În opinia sa, guvernanța climatică trebuie să se afle, alături de securitatea militară și dezvoltarea economică, printre cele „trei mari teme ale Arcticii”. La rândul său, comisarul european Jozef Síkela a afirmat fără echivoc că lupta împotriva schimbărilor climatice va rămâne un element central al strategiei arctice a Uniunii Europene. El a subliniat că protecția mediului trebuie luată în considerare în toate acțiunile întreprinse de Uniunea Europeană în regiune.

Spre deosebire de europeni și canadieni, Statele Unite acordă o atenție mai mare exploatării resurselor și beneficiilor comerciale ale navigației în Arctica, în timp ce schimbările climatice ocupă un loc secundar pe agenda lor. În timpul reuniunii, guvernatorul Alaskăi, Mike Dunleavy, a recunoscut că discuțiile sale cu Casa Albă se concentrează în principal asupra energiei, apărării și infrastructurii, problemele climatice fiind abordate „relativ puțin”.

Zhao Long a arătat că retragerea din nou a Statelor Unite din Acordul de la Paris, după revenirea lui Trump la Casa Albă în 2025, a accentuat divergențele cu aliații în materie de politică climatică. Reducerea priorității acordate de administrația americană cooperării în domeniul climei va continua să afecteze mecanismele de guvernanță multilaterală a Arcticii și colaborarea științifică dezvoltate în jurul acestei teme.

Sursa: aici

Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul FUMN - Mircea Malița.