Inscop Research

Analiză sociologică

Părerile moldovenilor faţă de unirea Republicii Moldova cu România, respectiv Libertatea de a fi liberi de la IMAS, pot fi citite şi complementar, şi poate abia aici lucrurile devin cu adevărat interesante. Fiecare studiu cere opinia publicului privind o problemă / idee concretă: eventualitatea unirii într-un caz, evaluarea a 25 de ani de statalitate, în altul.

A trecut o săptămână de la declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău şi problema a rămas, ca de obicei, nerezolvată. Dar cine a urmărit sondajele din august din Republica Moldova a înţeles nişte lucruri... Câteva zile înainte şi câteva după Ziua Independenţei, Republica Moldova a reuşit să fie un subiect de presă în România. Au trecut câteva zile de atunci şi putem evalua, mai la rece, situaţia.

Ultima sesiune parlamentară a actualei legislaturi debutează pe 1 septembrie. Ne apropiem, astfel, de momentul în care ne vom lua la revedere de la cel mai numeros Parlament al României de după 1989 - rezultat al unui sistem electoral care a îmbinat principiile scrutinului uninominal cu cele ale votului proportional, dar şi de momentul în care vom putea trage linie pentru a contabiliza activitatea aleşilor.

Sistemul politic românesc pare a avea resurse incredibile de a ne pune în faţa unor situaţii neobişnuite. Dacă după marea fuziune PNL-PDL ipoteza era evoluţia spectrului politic şi implicit electoral spre unul configurat în jurul a două partide mari cu localizare ideologică vizibilă (inclusiv din denumire), „piaţa” nu a apucat să se stabilizeze în acest sens şi ideea de partid mic a revenit în atenţia „factorului” politic.

Modifică Setările